T<\/span>e mau ‘\u016b<\/p><\/h2><\/div>
I te tau tahito, te ha’ap\u016bpure te M\u0101’ohi i te tapa, te taura, te r\u0101’au, te tino. E mea ta’a ‘\u0113 te t\u0101tuha’ara’a \u014d te mau ‘\u016b \u014d te reo tahiti i t\u014d te reo farani. I ter\u0101 ra tau, e haro te ta’ata tahiti i te ‘\u016b i ni’a i te tapa m\u0101 te t\u0101puru i roto i te ‘\u016bmete ‘aore ra e mea fa’atore h\u014d’\u0113 ‘aore ra e piti reini i te hiti, ‘aore ra e mea t\u0101piri te rau’ere nahe \u0101nei n\u014d te ha’amau i t\u014d na hoho’a. E mea au n\u0101 te n\u016bna’a m\u0101’ohi n\u014d te tau tahit\u014d te mau t\u0101pa’o ‘ohie mai te reini ‘\u0101faro, te ‘\u0101fata, te rapatoru, te menemene, te taimana, te feti’a, ‘oia ho’i e mau taipe, e te tahi mau t\u0101pa’ot\u0101tau n\u014d te fa’a’ite i te ta’ata, te ‘\u0101nimara, te natura (r\u0101’au, ra’i, moana, atua).<\/p>\n
E nehenehe ato’a e ape’e i te ‘\u016b te ta’o fa’ananea : aneane, ateate, ‘\u0101va’eva’e, teatea, tima, vanevane ; tea ; ‘ama\u0101’ura ; ariari, hina, hinahina, mahe’a, ‘\u0101rumaruma, pa’o, ta’o ; pa’opa’o, tanotano, p\u016bai, oraora, ‘ana’ana, purapura, verovero, ‘\u0101va’eva’e ; i te tahi mau taime, e tano ato’a ia ‘\u0101pe’e te’\u016b piti i te ‘\u016b m\u0101t\u0101mua n\u014d te fa’ananea atu.<\/p>\n
Teie te tahi mau ‘\u016b e fa’ahitihia mai i ni\u2019a i te reini natirara’a Wikipedia i roto i te reo farani ; ‘aita te reo tahiti e fa’ahiti i te mau taiha’a ‘aore ra m\u0101’a ‘ite’ore i Tahiti ; e mau ta’o n\u014d te m\u0101t\u0101mua e te tahi mau ta’o ‘\u0101p\u012b.<\/p>\n<\/div>