{"id":7403,"date":"2023-10-05T14:32:38","date_gmt":"2023-10-06T00:32:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/dcp\/?p=7403"},"modified":"2023-11-08T07:47:44","modified_gmt":"2023-11-08T17:47:44","slug":"te-rahuraa-atua-hiroa-n190-octobre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/dcp\/2023\/10\/05\/te-rahuraa-atua-hiroa-n190-octobre\/","title":{"rendered":"Te rahura’a atua – (Hiro’a n\u00b0190 – Octobre 2023)"},"content":{"rendered":"
rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vAhine)<\/em> I roto i te mau pehe tahito rahura\u2019a atua, e fa\u2019ahitihia t\u014d r\u0101tou i\u2019oa, te i\u2019oa \u014d t\u0101 r\u0101tou tamari\u2019i, t\u0101 r\u0101tou \u2018\u0101rere, t\u0101 r\u0101tou tama\u2019ira\u2019a. N\u0101 te tahu\u2019a haerep\u014d e t\u0101mau i ten\u0101 mau papara\u2019a. E pehepehe noa mai o na i te meremere hua\u2019a (papara\u2019a tupuna) o t\u0101 na i \u2018apo n\u014d roto mai te mau tahu\u2019a pa\u2019ari, ma te t\u0101pe\u2019ape\u2019a i te to\u2019omata ; a tahi pona a tahi i\u2019oa ia, ma te haere-noara\u2019a i ni\u2019a i te marae i roto i te m\u016b \u014d te p\u014d, ia \u2018ohie a\u2019e te t\u0101mau-\u2018\u0101\u2019au-ra\u2019a. E t\u0101pitihia, e t\u0101toruhia te pehepehera\u2019a \u014d te papara\u2019a \u0113 e ia mau roa. I roto noa i te \u2018\u0101\u2019ai rahura\u2019a, e atua t\u014d te mau mea ato\u2019a.<\/strong><\/em><\/p>\n \u00ab A t\u0101tau Ta\u2019aroa i te atua i te nu\u2019u atua i te p\u014d. \u00bb<\/p>\n Teie te anaira\u2019a \u014d te tahi mau atua :<\/p>\n T\u016b-nui-e-a\u2019a-i-te-atua, \u0100tea, Rumia (te ra\u2019i), Tumu-ra\u2019i-fenua (te fe\u2019e nui), Tumu-nui (te t\u0101ne) e Papa-raharaha (te vahine), Te-fatu, Ra\u2019i-tupua-nui-te-fanau-\u2019eve, Te-ra\u2019i-niutapu \u0101 T\u0101ne, Te-vai-ora \u0101 Tane (te mau feti\u2019a tea \u014d te ra\u2019i), te moana, Fai, Raut\u012b, Ra\u2019a, T\u016b-papa, Te-v\u0101-humuhumu, Rua-nu\u2019u, Re\u2019are\u2019a, V\u0101na\u2019ana\u2019a, \u2018\u014crerorero, Rua-tupuanui, More, Piri, Fa\u2019a-rua-roa, Hinahina-\u0101matie, Hina-te-\u2019iva\u2019iva, Ta-to\u2019a, Rua-hatutini- rau, \u2018Utu-te-a\u2019u, Oropa\u2019a, tohor\u0101, Matarua, Tino-rua (fatu n\u014d te moana), ma\u2019o, Ma\u2019a-tahi, Tua-ra\u2019a-tai, Pere (atua vahine n\u014d te vera \u014d te fenua), Tama-\u2019ehu, \u2018Ere\u2019erefenua, Ata, One. Ua fa\u2019aea, ua f\u0101nau, ua turu r\u0101tou i te rahura\u2019a \u014d te ra\u2019i e te fenua, e \u2018\u0101rere te tahi, e atua hururau \u2018\u0101ravihi. Puta fa\u2019a-hiti-hia, Henry, 2004 : 338-340. Henry, Teuira, 2004, Tahiti aux temps anciens (1848), Publication de la Soci\u00e9t\u00e9 des oc\u00e9anistes n\u00b01, Mus\u00e9e de l\u2019Homme, Paris, imprimerie Paillard, Abbeville, 2004 (4e \u00e9d.), 723p. \u25c6<\/p>\n<\/div>
\n\u2019Ohipa : \u2018Ihi n\u016bna\u2019a, \u2018ihi reo<\/em>
\nwww.culture-patrimoine.pf<\/em><\/p>\n