{"id":7730,"date":"2024-02-13T14:05:15","date_gmt":"2024-02-14T00:05:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/dcp\/?p=7730"},"modified":"2024-02-13T14:05:15","modified_gmt":"2024-02-14T00:05:15","slug":"aai-o-na-ofaitere-no-papetoai-hiroa-n194-fevrier-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/dcp\/2024\/02\/13\/aai-o-na-ofaitere-no-papetoai-hiroa-n194-fevrier-2024\/","title":{"rendered":"‘A’ai ‘o n\u0101 ‘ofa’itere n\u014d Papeto’ai – (Hiro’a n\u00b0194 – F\u00e9vrier 2024)"},"content":{"rendered":"
ROHIPEHE : MIKE TEISSIER<\/em><\/p>\n 'OHIPA : 'IHI NUNA'A, IHI REO<\/em><\/p>\n WWW.CULTURE-PATRIMOINE.PF<\/em><\/p>\n Proposition de traduction de la l\u00e9gende des \u00ab Pierres marchantes \u00bb ('ofa'itere) de Papeto'ai, racont\u00e9e par une ancienne du pays, bulletin de la soci\u00e9t\u00e9 d'\u00e9tudes oc\u00e9aniennes, n\u00b01 mars 1917.<\/strong><\/em><\/p>\n \u00ab Ua atutu te he'euri 'o te mou'a r\u0101 'o R\u014dtu'i tei uta roa 'o te 'o'o'\u0101 n\u014d '\u014cpunohu '\u012b Papeto'ai 'e te mau tahu'a n\u014d Ra'i\u0101tea. '\u014cpua iho r\u0101 ratou 'ia 'ei\u0101 taua mou'a ra n\u014d ratou 'i Hiti raro(raromata'i). 'I te tahi p\u014d uri uri, 'i t\u014d ratou tapaera'a 'i Mo'orea, 'e toru ratou : 'e piti taea'e 'e h\u014d'\u0113 tuahine. 'Ua fa'a'ati-ta'amu-hia 'e ratou 'i taua mou'a 'i te tahi taura, t\u0101 te tuahine ia 'e ti'a 'e t\u014d, 'e n\u0101 te mau taea'e 'i turu m\u0101 te tura'i ato'a te mou'a. 'Ua ne'e maru noa taua mou'a r\u0101. 'Are'a r\u0101, 'E tahu'a m\u0101ramarama ato'a to Mo'orea 'i taua tau r\u0101, 'o te tahi ia vahine. 'Ua 'ite 'o ia te 'ohipa maere tei tupu 'i te roara'a 'o te ru'i, te teretere-maru- noa-ra'a 'o te mou'a 'i tai. Ta'a atu r\u0101 'o ia e, 'e '\u014dpuara'a 'ei\u0101 harura'a mou'a tei tupu ra. T\u014dtere'\u014d 'aoaoa tamau atu r\u0101 'o ia mai te moa ra te huru 'i te tu'ira'a p\u014d. Mana'o atu r\u0101 te feia n\u014d raro e, ua ao. 'Ua ha'ama ho'i ratou 'e 'itehia ratou 'e ua fa'aea t\u014d ha'ara'a. Riro mai nei n\u0101 taea'e 'ei 'ofa'i ti'a, 'e piti \u00ab metera \u00bb i te teitei, 'e huru upo'o ta'ata to ni'a iho. Te vai noa ra taua mau 'ofa'i ra, tae roa 'i teie mahana 'i 'Opunohu, 'o t\u0101 te mau ta'ata tumu 'e paripari noa na 'ei 'Ofa'iteretere na roto 'i ta ratou mau h\u012bmene. 'Are'a ra n\u014d t\u014d raua tuahine iti, 'ua riro 'o ia 'ei to'a n\u014d roto mai 'i te ava n\u014d Ta'areu. Te pi'i ato'a nei taua to'a ra 'i teie tau : 'o (te) To'a-ma'o. Teie ia te tumu, mea n\u0101 hea taua mou'a Rotu'i n\u014d uta roa mai 'i tae mai 'i tahatai. \u00bb\u25c6<\/p>\n<\/div>