{"id":21552,"date":"2026-03-02T08:03:03","date_gmt":"2026-03-02T18:03:03","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/dpam\/?p=21552"},"modified":"2026-03-02T08:03:03","modified_gmt":"2026-03-02T18:03:03","slug":"tei-pihai-iho-te-dpam-ia-oceania-no-te-paruru-i-te-tohora","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/dpam\/2026\/03\/02\/tei-pihai-iho-te-dpam-ia-oceania-no-te-paruru-i-te-tohora\/","title":{"rendered":"Tei pihai iho te DPAM ia Oc\u00e9ania no te paruru i te tohor\u0101"},"content":{"rendered":"
Ua tae atu te Pu no te mau \u00a0Ohipa na te Moana (DPAM) i te farerei ra\u2019a i faanaho hia e te taatiraa Oc\u00e9ania, no te faaineine i te ho\u00ea parau faatura no te parururaa i te mau tohor\u0101.<\/p>\n
E rave rahi pahi i roto i to tatou moana<\/strong><\/p>\n I te mau matahiti atoa, e rahi roa te tereraa pahi i pihai iho i to tatou mau motu :<\/p>\n Te faaite nei teie numera e mea faufaa ia ara maita, i te mau fifi e tupu nei i nia i te mau tohora.<\/p>\n Te ho\u00ea haereara\u2019a e taati ia tatou i ta tatou mau peu tumu<\/strong><\/p>\n E rave rahi te mau ihitai, e te mau taata rava\u2018ai, e tae noa atu i te mau taata e ora nei na te mau motu, e parau tahiti nei. Ei ti\u2019a ia ha\u2019a manao no te mau api parau e te mau ha\u2019a maramarama ra\u2019a i roto i te mau fa\u2019a otira\u2019a no te paruru i te mau tohora.<\/p>\n Mai te mau r\u0101hui, o tei faaite mai e e manuia te parururaa ia maramarama e ia fariihia e te taata, te hinaaro nei teie parau faatura i te turu i ni\u2018a i ta tatou mau peu, ta tatou mau faufaa e to tatou mana\u2018o faatura. Mea ohie noa te opuaraa : ia tamau noa te tere e te rave ohipa i ni\u2018a i te moana, ma te faatura i te ora ra\u2019a o te moana.<\/p>\n Te tuatira\u2019a e te fanahora\u2019a e te mau fenua no Patitifa<\/strong><\/p>\n Ua haamana\u2018o te DPAM e tei roto te Fenua i te Pacific Ocean Maritime Framework (POMF), ho\u00ea fafauraa i rotopu i te mau fenua e te mau tuhaa fenua o te Moana no Patitifa no te haamaitai i te mau raveraa ohipa i ni\u2018a i te moana, no te haapii maitai atu i te mau ihitai e no te paruru maitai atu i te moana. Te parau faatura a Oc\u00e9ania, tei roto atoa \u00efa i teie huru fanahora\u2019a.<\/p>\n Eita te mau tohor\u0101 e faaea noa i roto i to tatou mau otia moana. E tere atu ratou i Rarotoa, i Tonga, i Aotearoa e i te tahi atu mau motu o Patitifa. No reira, te parururaa ia ratou, e ohipa te reira na tatou paatoa, i \u00f4 nei e i roto atoa i te tuhaa moana no Patitifa.<\/p>\n E tamau noa te DPAM i te turu i te taatiraa Oc\u00e9ania i roto i teie fanahora\u2019a. Te hinaaro, ia haere amui tatou, ma te ohie e ma te papu, no te ho\u00ea tereraa pahi e faatura i to tatou moana e te mau tohor\u0101 e tere nei na roto i to tatou moana.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/span><\/div><\/div>