Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau  

Ua fānauhia i te 5 nō tītema i te matahiti 1937 i Pape'ete. Te pāpā o Pothier Henri, Tahema nō Huahine, te māmā o Ha'apaitaha'a-ā-teina Mere nō Opoa i te fenua nō Ra'iātea. E pae rātou i roto i te 'ōpū fēti'i, e piti tamahine tei pohe i te fānaura'a 'e pae tamāroa. Ua pa'ari i Poutoru 'e ua fa'aipoipo i te 26 nō tiunu i te matahiti 1960. Te 'ā'ai nō Niua, te 'ā'ai nō Utari'i nō Niua, tā na vahine ra o Haumanavaitu nō 'Uturoa i te fenua nō Ra'iātea 'e nā tamāroa to'o maha, te matahiapo o Ruaheari'i, o Ruahemahuta, o Ruaherarape, o Tuturiteautama. O Niua e maha te i'oa mātāmua o te mata'eina'a. O Farepatapata te marae 'e te mau vāhi tuiro'o nō Niua. O Poutoru te piti o te i'oa o te mata'eina'a nō Niua. Te mau vāhi i fa'ahitihia i roto i te 'ā'ai : o Vaipahu, o Ti'arere, te 'āpo'o pape nō Vaihipa, te 'ōutu nō Ha'ariaviti, o Poufano, o 'Ōtu'eheru, te motu nō To'ahuapuhi, o Teporio'apu, te mou'a nō Vaiti'a, te vai nō Vai'apa'ura, te mau 'ōutu nō Tefa'a'ai'ai, nō Toamaro, nō 'Āpo'opuhi, o 'Apu, te 'ō'oa nō Ma'o, te motu nō Ma'o, o Vaipiti, o Toatai nō Taha'a 'e o 'Āpo'oiti, te motu nō Motutapu, o Vaia'au, o Tevaito'a, o Opoa nō Ra'iātea. Te parau nō na maeha'a nō Tuturiteautama, hō'ē tamāroa o Ta'ari'i te i'oa, hō'ē tamahine o Fe'uraitera'i te i'oa. Te pehepehe nō na maeha'a. Te 'ōti'a nō te mata'eina'a o Niua, te 'ōtu'e nō 'Ōtu'eheru, te 'ōti'a e ta'a'ē atu ai ia Hau'ino 'e o Toretorea te 'ōti'a e ta'a'ē atu ai ia Ru'utia.

Résumé

Né le 5 décembre 1937 à Pape'ete, il est le fils de Pothier Henri, Tahema, originaire de Huahine et de Ha'apaitaha'a-ā-teina Mere d’Opoa de Ra'iātea. Il faisait partie d’une famille de cinq enfants, dont deux sœurs décédées à la naissance et trois frères. Il a grandi à Poutoru et s’est marié le 21 juin 1960. Il racontait la légende de Niua, une histoire évoquant Utari'i, originaire de Niua, sa femme Haumanavaitu originaire d'Uturoa sur l’île de Ra'iātea, leurs quatre fils, Ruaheari'i l’aîné, Ruahemahuta, Ruaherarape et Tuturiteautama ainsi que le nom d’origine du district, Niua et maha. Le marae de Farepatapata et les sites remarquables de Niua. Poutoru, le second nom du district. Les lieux évoqués dans la légende : Vaipahu, Ti'arere, la source de Vaihipa, la baie de Ha'ariaviti, Poufano, 'Ōtu'eheru, l’îlot de To'ahuapuhi, Teporio'apu, la montagne de Vaiti'a, la source de Vai'apa'ura, la baie de Tefa'a'ai'ai, la baie de Toamaro, la baie d'Āpo'opuhi, 'Apu, la baie de Ma'o, l’îlot de Ma'o, Vaipiti, Toatai de Taha'a et  'Āpo'oiti, l’îlot de Motutapu, Vaia'au, Tevaito'a et Opoa de Ra'iātea. Le récit des jumeaux de Tuturiteautama, un garçon nommé Ta'ari'i et une fille nommée Fe'uraitera'i, ainsi que le chant qui leur est associé. Les frontières du district de Niua sont délimitées par la baie d'Ōtu'eheru, qui le sépare de Hau'ino et par Toretorea, marquant la limite avec Ru'utia.

Te mau vāhi i fa'ahitihia  : Vaipahu, Ti'arere, Vaihipa, Ha'ariaviti, Poufano, 'Ōtu'eheru, To'ahuapuhi, Teporio'apu, Vaiti'a, Vai'apa'ura, Tefa'a'ai'ai,  Toamaro, 'Āpo'opuhi, 'Apu, Ma'o, Vaipiti, Toatai, Teanaatu'u, Pati'i, Toretorea, Poutoru, Hau'ino, Ru'utia, Taha'a, 'Uturoa, 'Āpo'oiti, Motutapu, Vaia'au, Tevaito'a, Opoa, Ra'iātea, Pape'ete, Huahine. 

René Pothier e ta'ata tumu i te fenua nō Taha'a.
E uiuira'a mana'o tei tupu i te fenua nō Taha'a.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a / Année de naissance du témoin : 1960

René Pothier est originaire de l’île de Taha'a.
Interview réalisée sur l’île de Taha'a.

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

E nau parau nō René Pothier, te tai'o mahana fānaura'a, te i'oa o te mau metua. E hia rātou i roto i te 'ōpū fēti' Te tai'o mahana o te fa'aipoipora'a.
Concernant René Pothier, sa date de naissance, les noms de ses parents, le nombre de frères et sœurs, ainsi que la date de son mariage. Il a grandi à Poutoru.

E va'u tā rāua tamari'i, e toru tamāroa e pae tamahine.
Ils eurent huit enfants, dont trois garçons et cinq filles.

Te fānaura'a o te mau tamari'i, te tanura'a i te pū-fenua.
La naissance des enfants et l’enterrement du placenta.

Te pito ua tanu-ato'a-hia i pīha'i iho i te pū-fenua. Te rā'au i muri a'e i te fānaura'a.
Les nombrils ombilicaux étaient aussi plantés près du placenta. L’usage des plantes médicinales après l’accouchement.

Te mā'a e hōro'ahia nā te 'aiū. O Niua te i'oa tumu nō teie mata'eina'a, o Poutoru te i'oa i teie mahana. Te 'ōti'a nō  Niua.
L’alimentation du nouveau-né. Niua était le nom d’origine du district, tandis que Poutoru en est le nom actuel. Les frontières délimitant le district de Niua.

Te i'oa tumu nō te mata'eina'a o Niua, tō na aura' Te 'ohipa tautai, te mau vāhi tautai, te fa'a'apu.
La signification du nom d’origine du district, Niua. La pêche, les lieux de pêche, l’agriculture.

Te tautai tāora.
La pêche aux cailloux.

Te mau vāhi tuiro'o nō Niua.
Les sites remarquables de Niua.

Te 'ā'ai nō Niua (te 'ōmuara'a).
La légende de Niua (début).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a). Te pehepehe nō na maeha'a.
La légende de Niua (la suite). Le chant des jumeaux.

 

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te tū'atira'a).
La légende de Niua (la suite).

Te 'ā'ai nō Niua (te hope'ara'a). Te parau nō tō na mau tupuna.
La légende de Niua (la fin). Récit de ses ancêtres.

Te 'ōperera'a i te 'ite.
Transmission de savoirs.

Hīmene.
Chant.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tiare Tahuaitu
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0271 / SEE0272 / VAT023
Maorora'a / Durée  : 67 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert