Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

Te 'ā'ai nō Huahine, te 'ā'ai nō Maeva, nā tama e vau. O Mata'irea te i'oa tahito nō Huahine, o Mata'irea-nui ē o Mata'irea-iti. O Atupi'i te i'oa tahito nō te mata'eina'a o Maeva. Te ari'i nō Maeva nō roto mai ia Ama. Te 'ā'ai nō Hiro, te mau tāpa'o ō te 'aito i Huahine. Te parau nō Pi'i-horo. Te 'ā'ai nō te 'aito Pahero'o.

Résumé

Légende de Huahine, légende de Maeva et ses huit enfants. Mata'irea, ancien nom de Huahine, avec Mata'irea la grande et Mata'irea la petite. Atupi'i, ancien nom du district de Maeva. Le chef de Maeva est un descendant de Ama. Légende de Hiro, les marques laissées par le guerrier sur l’île de Huahine. Propos au sujet de Pi'i-horo. Légende du guerrier Pahero'o.

Lieux évoqués / Te mau vāhi i fa'ahitihia : Maeva, Mārō'ē, Ha'apū, Huahine, Tevaito'a 'Uturoa, Opoa, Rai’ātea, Porapora, Manihi.

Teivininui Natana Mare e ta'ata tumu nō Maeva i te fenua nō Huahine. 
E uiuira'a mana'o tei tupu i Pape'ete (te aroā nō Titioro) i te fenua nō Tahiti.

Teivininui Natana MARE est originaire de Maeva sur l’île de Huahine.
Interview réalisée à Pape'ete (quartier de Titioro) sur l’île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a nō te ta'ata fa'ati'aAnnée de naissance du témoin : 1922.

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te fa'aipoipora'a. Mariage.

Te fa'aipoipora'a, te ahimā' Te aura'a nō Atupi'i. Mariage, le four traditionnel. Définition de Atupi'i.

Te 'ā'ai nō Huahine, te 'ā'ai nō Maeva. Légende de Huahine, légende de Maeva.

Maeva ē nā tamari'i e va'u. Maeva et ses huit enfants.

Te i'oa Mata'irea, o Mata'irea-nui ē o Mata'irea-iti. Mata'irea, ancien nom de Huahine, Mata'irea la grande et Mata'irea la petite.

Te 'ōro'a ā te ari'i Tamatoa nō Rai’ātea. Te 'ā'amu nō Ama rāua o Ātea. Cérémonie célébrée par le chef Tamatoa de Rai'ātea. Récit de Ama et Ātea.

E parau nō Ama rāua o Ātea. Propos concernant Ama et Ātea.

Te ari'i nō Maeva nō roto mai ia Ama. Le chef de Maeva, descendant de Ama.

Te parau nō te ari'i nō Maeva. Te roto nō Fa'una-nui. Te pape nō Vaihau. Récit du chef de Maeva. Le lac de Fa'una-nui. La source de Vaihau.

Te tauira'a i te i'oa nō te mata'eina'a o Atupi'i i te i'oa o Maeva. Changement de nom de district, Atupi'i porte désormais le nom de Maeva.

Te 'ōfa'ara'a ō te mārara i Huahine. La ponte des œufs de poisson volant à Huahine.

Te tautai. La pêche.

Te fa'a'apu. L’agriculture.

Te mau vāhi tuiro'o nō Maeva. Les lieux remarquables de Maeva.

Te parau nō Mata'irea. Propos concernant Mata'irea.

Te mau tōro'a ō te pāpā. Les métiers exercés par son père.

Tō na mau tōro'a. Métier d’agriculteur, de pêcheur, de plongeur.

Te mau 'ōro'a tā na i 'āmui. Ses activités paroissiales.

Te orara'a nō te pae poritita, ua tae te nu'u farāni i Huahine. Vie politique, arrivée de l'armée française à Huahine.

Te vavai. Te tāura. Le coton. Animal protecteur.

Te 'ā'ai nō Hiro, e hitu Hiro. La légende de Hiro, il existe sept Hiro.

Te 'ā'ai nō Hiro. Légende de Hiro

Te pahī ō Hiro. La pirogue de Hiro.

Te hoe ā Hiro. La pagaie de Hiro.

Hiro i te 'arora'a i te pua'a 'ōviri ia Mo'iri. Hiro qui affronte le cochon sauvage Mo'iri.

Te parau nō Huahine, e hua vahine, te tumu nō te reira i'oa. Au sujet de Huahine, le sexe de la femme, origine de cette appellation.

Te parau nō Huahine, tei Mārō'ē, te 'ōfa'i e parauhia Te-ure- ō-Hiro. Te tahi piri nō Hiro. Récit de Huahine, le piton rocheux appelé le sexe de Hiro se trouve à Mārō'ē. Enigme au sujet de Hiro.

Te matau ā Hiro. L’hameçon de Hiro.

Te hōro'ara'a-'ite. Transmission de savoir.

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Delphine Doom
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0216 / VAT010
Maorora'a / Durée : 53 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert