
Ha'a-poto-ra'a-parau
Te 'ā'ai nō Huahine, te 'ā'ai nō Maeva, nā tama e vau. O Mata'irea te i'oa tahito nō Huahine, o Mata'irea-nui ē o Mata'irea-iti. O Atupi'i te i'oa tahito nō te mata'eina'a o Maeva. Te ari'i nō Maeva nō roto mai ia Ama. Te 'ā'ai nō Hiro, te mau tāpa'o ō te 'aito i Huahine. Te parau nō Pi'i-horo. Te 'ā'ai nō te 'aito Pahero'o.
Résumé
Légende de Huahine, légende de Maeva et ses huit enfants. Mata'irea, ancien nom de Huahine, avec Mata'irea la grande et Mata'irea la petite. Atupi'i, ancien nom du district de Maeva. Le chef de Maeva est un descendant de Ama. Légende de Hiro, les marques laissées par le guerrier sur l’île de Huahine. Propos au sujet de Pi'i-horo. Légende du guerrier Pahero'o.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Maeva, Mārō'ē, Ha'apū, Huahine, Tevaito'a 'Uturoa, Opoa, Rai’ātea, Porapora, Manihi.
Teivininui Natana Mare e ta'ata tumu i te fenua nō Huahine.
Teivininui Natana Mare est originaire de l’île de Huahine.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Papeete i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisé à Papeete sur l’île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a nō te ta'ata fa'ati'a / Année de naissance du témoin : 1922.
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Puta tupuna. Généalogie.
Hīmene. Les chants traditionnels.
Te parau nō te 'orometua ō te fenua. Propos concernant les pasteurs de l’'île.
Te 'ā'ai nō Huahine nō te hunara'a poe. Légende de Huahine au sujet du collier de perle.
Te 'ā'ai nō Huahine, te puta 'āvae ō te 'ūrī. Légende de Huahine et l’empreinte du chien.
Pi'i-horo te fatu nō te 'ūrī, e ta'ata nō Manihi. Pi'i-horo, le maître du chien est originaire de Manihi.
Te 'ā'ai nō te 'aito Pahero'o e ta'ata tumu nō Tevaito'a i te fenua nō Ra'iātea. Légende du guerrier Pahero'o, originaire de Tevaito'a sur l’'île de Ra'iātea.
Te 'ā'ai nō te 'aito Pahero'o nō Ra'iātea (te tū'atira'a), te tahi pāta'uta'u nō Ha'apū. Légende du guerrier Pahero'o de Ra'iātea (la suite), un chant rythmé au sujet de Ha'apū.
Te 'ā'ai nō Hiro rāua o Marama, e 'ōfa'i timo te tata'ura'a i Porapora. O 'Uturoa te tumu nō teie i'oa. Te tiare 'apetahi. Légende de Hiro et Marama, concours de lancer de pierre à Borabora. Origine du nom 'Uturoa. La fleur 'apetahi (Apetahia raiatensis).
Te 'ā'ai nō Hiro, te ta'a-'ē-ra'a o Huahine e piti tuha'a. Légende de Hiro, la division de l’île de Huahine en deux parties.
Te 'ā'ai nō Hiro ē nā mo'orā i Orohena. Légende de Hiro et les canards d’Orohena.
Te aura'a nō 'Uturoa. Te parau Huahine te ti'ara'a te mata ō te to'erau. Te ava mo'a i Opoa. Signification de 'Uturoa. Appellation de Huahine où se tient l’œil du vent du nord. La passe sacrée d’Opoa.
Te mau rāve'a / Données techniques :
Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Delphine Doom
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0217 / VAT010B
Maorora'a / Durée : 57 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert