Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

O Georges, e pi'ihia o Tetua Pambrun. Ua fānauhia i te fenua enata i Vaitahu i te fenua nō Tahuata i te 17 nō tiunu i te matahiti 1906. Te metua tāne o Eugène Pambrun nō te fenua Farāni nō te Hautes Pyrénées. Ua tae mai o ia i Tahiti i te matahiti 1897. E tōro'a horo pahī, e mūto'i farāni i muri iho i te fenua enata. Te metua vahine, o Virginie Pambrun fānauhia Lequerré nō Tahiti, e 'orometua ha'api'i tamari'i i te fenua enata. E maha rātou, e tamāroa ana'e, o Aimé Pambrun te matahiapo, o Henri Pambrun, o Georges Pambrun e pi’ihia o Tetua, o Ernest Pambrun. O Tavahi te vahine tīa'i tamari'i i topahia ai te i'oa o Tetuahinena'okauputuna nō na ra. Ua mātaro rā te ta'ata i tō na i'oa ra o Tetua Pambrun. Ua fa'aipoipo ia Henriette Thompson i te 10 nō tiurai i te matahiti 1937, e tamahine nō Henri Thompson rāua o Emeline Bennett nō Puna'auia. Ua fānau tā rāua e piti tamari'i, o Maurice rāua o Célitha Vahineta'u Pambrun. Te tūpita-ra'a-hia o Pape'ete i te matahiti 1914. E rima tauturu nō te taote rā'au, ua amo o ia i te tōro'a taote rā'au i Pape'ete. Ua riro atu ra i muri iho ei mero 'āpo'ora'a 'oire nō Pape'ete, ei mono tāvana ia Alfred Poroi te tāvana 'oire i te matahiti 1961. Ua riro atu ra ei tāvana 'oire mai te matahiti 1966 e tae atu i te matahiti 1977. E mero nō Te 'ē'a 'āpī, te pupu poritita i ha'amauhia nā Francis Sanford. O Motu-uta, te vāhi 'ohira'a i te mā'oa, i te pāhua. Te mau vāhi fārereira'a huira'atira. Te mau ta'ata fa'ahiahia i tō na ra tau. Te taera'a mai ō te tēnerara De Gaulle i te fenua nei. E poro'i i te u'i 'āpī nō teie tau.

Résumé

Georges dit Tetua Pambrun. Né aux Marquises à Vaitahu sur l’île de Tahuata le 17 juin 1906. Son père Eugène Pambrun originaire de France du département des Hautes Pyrénées. Débarqué à Tahiti en 1897, quartier-maître de la marine, puis gendarme aux Marquises. Sa mère Virginie Lequerré épouse Pambrun, née à Tahiti, est institutrice aux Marquises. Ils sont quatre frères, Aimé Pambrun l’aîné, Henri Pambrun, Georges Pambrun dit Tetua, Ernest Pambrun. Tavahi était sa mère nourricière et on lui baptisa le nom de Tetuahinena'okauputuna. Connu sous le nom de Tetua Pambrun. Il épouse Henriette Thompson le 10 juillet 1937, fille d’Henri Thompson et d’Emeline Bennett originaire de Puna'auia. Ils eurent deux enfants Maurice et Célitha Vahineta'u Pambrun. Le bombardement de Pape'ete en 1914. Préparateur en pharmacie, il exerçait le métier de pharmacien à Pape'ete. Puis, conseiller municipal à la mairie de Pape'ete, il devient premier adjoint du maire Alfred Poroi en 1961. Elu maire de 1966 à 1977. Il fait partie du Te 'ē'a 'āpī, parti politique fondé par Francis Sanford. L'îlot de Motu-uta, lieu connu pour ramasser les bigorneaux, les bénitiers. Lieux de rencontre de la population à Puna'auia. Les personnes remarquables à son époque. L’arrivée du général De Gaulle. Message adressé à la jeunesse d’aujourd’hui.

Georges PAMBRUN e ta'ata tumu nō Vaitahu i te fenua nō Tahuata.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Puna'auia (Vaipo'opo'o) i te fenua nō Tahiti.

Georges PAMBRUN est originaire de Vaitahu sur l’île de Tahuata.
Interview réalisée à Puna'auia (Vaipo'opo'o) sur l’île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a / Année de naissance du témoin  : 1906.

Te mau reo / Langues : Français

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Raymond Vigor
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0255 / SEE0256 / VAT019
Maorora'a / Durée : 80 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert