
Ha'a-poto-ra'a-parau
O Teuiara'i vahine tei pa'ari i pīha'i iho i tō na metua teie, e fa'ati'a nei i te parau nō Tepapa Temaitaivahineanini, tō rāua fa'aipoipora'a i te mata'eina'a nō Vaito'are o tei parauhia i te mātāmua o Hau'ino. O Ruahetunuitamahaumea te i'oa o te hoa fa'aipoipo. Te tupura'a o te fa'aipoipora'a, e fa'aipoipora'a 'āmuira'a, e iva tino tei fa'aipoipohia i taua mahana ra, te topara'a i'oa fa'aipoipora'a. E toru tamari'i tā rāua i fa'a'amu, ua fa'ahitihia te i'oa. Te mau tuha'a fenua i roto ia Vaito'are. Te pape i parauhia te i'oa o Vaito'are, tō na i'oa mau o Vai-tōra'a-rē. Hau'ino, te tumu nō te reira i'oa. Te tautai i te reira tau. Te ma'i rahi i tupu i te matahiti 'ahuru ma maha*.
*Ua tupu te ma'i rahi i te matahiti 1918.
Résumé
Teuiara'i, élevée auprès de ses parents, raconte l'histoire de Tepapa Temataivahineanini et de son mariage avec Ruahetunuitamahaumea, célébré dans le district de Vaito'are, anciennement appelé Hau'ino. Leur union faisait partie d'une cérémonie collective au cours de laquelle neuf couples furent mariés le même jour. Le choix du nom de mariage y avait une signification particulière. Le couple avait adopté trois enfants, dont elle citait les noms. Elle évoque également les parcelles de terre situées à Vaito'are, ainsi que le nom originel de la source, aujourd’hui connue sous le nom de Vaito'are et autrefois appelée Vai-tōra'a-rē. Elle précise l'origine du nom Hau'ino, les techniques de pêche pratiquées à l’époque, et les effets de la grippe espagnole de 1914* sur la population locale.
*La pandémie de la grippe espagnole a eu lieu en 1918.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Toamaro, 'Ōtu'eheru, Vaitaitai, Vaihoa, Vaiti'i, Fa'ahio, Vaihinano, Vaihī, Fatufatu, Tai'ahoe, Tu'a'a, Tarapuhō'ē, Tarapupiti, Fare'ai'ai, Taraputoru, Fa'ata'oto, Tai'anapa, 'Ete'ete, Pe'eoni, Pahurata, Tehauotifa, Tepane, Motuti'a'iri, Mōtea, Rau'ati, Vaito'are, Taha'a, Tahiti.
Temaitaivahineanini Tepapa, e ta'ata tumu nō Vaito'are i te fenua nō Taha'a.
Temaitaivahineanini Tepapa est originaire de Vaito'are sur l’île de Taha'a.
Te reo / Langues : Reo tahiti
Te ta'ata fa'ati'a 'o Teuiara'i vahine
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa-mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tiare Tahuaitu
Ta'ata-pāpa'i-parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote : SEE0262 / VAT021
Maorora'a / Durée : 11 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a /Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu / Fonds : PSPE - Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert