Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

O Teuiara'i vahine tei pa'ari i pīha'i iho i tō na metua teie, e fa'ati'a nei i te parau nō Tepapa Temaitaivahineanini, tō rāua fa'aipoipora'a i te mata'eina'a nō Vaito'are o tei parauhia i te mātāmua o Hau'ino. O Ruahetunuitamahaumea te i'oa o te hoa fa'aipoipo. Te tupura'a o te fa'aipoipora'a, e fa'aipoipora'a 'āmuira'a, e iva tino tei fa'aipoipohia i taua mahana ra, te topara'a i'oa fa'aipoipora'a. E toru tamari'i tā rāua i fa'a'amu, ua fa'ahitihia te i'oa. Te mau tuha'a fenua i roto ia Vaito'are. Te pape i parauhia te i'oa o Vaito'are, tō na i'oa mau o Vai-tōra'a-rē. Hau'ino, te tumu nō te reira i'oa. Te tautai i te reira tau. Te ma'i rahi i tupu i te matahiti 'ahuru ma maha*.

*Ua tupu te ma'i rahi i te matahiti 1918.

Résumé

Teuiara'i, qui a grandi auprès de ses parents, racontait l’histoire de Tepapa Temataivahineanini et de leur mariage dans le district de Vaito'are, autrefois appelé Hau'ino. Son époux s’appelait Ruahetunuitamahaumea. Leur mariage faisait partie d’une cérémonie collective célébrant, le même jour, l’union de neuf couples et le choix du nom de mariage y tenait une place importante. Le couple avait adopté trois enfants dont elle mentionnait les noms. Les parcelles de terre situées à Vaito'are. Le nom d’origine de la source, aujourd’hui connue sous le nom de Vaito'are était autrefois nommée Vai-tōra'a-rē. L’origine du nom Hau'ino. Les pratiques de pêche de cette époque et l’impact de la grippe espagnole de 1914*.

*La pandémie de la grippe espagnole a eu lieu en 1918.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Toamaro, 'Ōtu'eheru, Vaitaitai, Vaihoa, Vaiti'i, Fa'ahio, Vaihinano, Vaihī, Fatufatu, Tai'ahoe, Tu'a'a, Tarapuhō'ē, Tarapupiti, Fare'ai'ai, Taraputoru, Fa'ata'oto, Tai'anapa, 'Ete'ete, Pe'eoni, Pahurata, Tehauotifa, Tepane, Motuti'a'iri, Mōtea, Rau'ati, Vaito'are, Taha'a, Tahiti.

Temaitaivahineanini Tepapa, e ta'ata tumu nō Vaito'are i te fenua nō Taha'a.
Temaitaivahineanini Tepapa est originaire de Vaito'are sur l’île de Taha'a.

Te reo / Langues : Reo tahiti

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa-mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tiare Tahuaitu
Ta'ata-pāpa'i-parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote : SEE0262 / VAT021
Maorora'a / Durée : 11 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a /Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu / Fonds : PSPE - Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert