Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

E nau parau nō tā na vahine, te mau metua o tā na vahine, tō rāua ha'aipoipora'a, tō na mau metua, te vāhi tāmā'ara'a i te fare 'āmuira'a i Fa'anui, tō na i'oa ha'aipoipo. Ua tahuhia te ahimā'a. Te mau tuha'a mata'eina'a nō Fa'anui. Te tahi pāta'uta'u nō Nunu'e. Te mau vāhi tuiro'o o te mata'eina'a, te mau vāhi fārereira'a huira'atira. Te 'ā'amu nō Tufa'aotini tāne rāua o Tufa'aotini vahine e ti'a i Terei'a. Te hīmene nō Teua e fa'ahiti i te parau nō Fa'anui. O Puhi Ri'ari'a te ra'atira 'ōte'a nō Fa'anui, te ta'ata fa'ahiahia nō tō na mata'eina'a.

Descriptif de l'interview

Teara Ofaiahei a Mataihau parle de son épouse, de ses parents, de son mariage, du lieu du banquet organisé à la paroisse de Fa'anui ainsi que de leur nom de mariage. Ils avaient préparé un four traditionnel. Les parcelles de terre de Fa'anui. Il interprète un chant rythmé ou pāta'uta'u évoquant Nunu'e, les lieux remarquables ainsi que les lieux de rencontre des habitants du district. La légende des époux Tufa'aotini qui vivaient à Terei'a. Le chant de Teua racontant l’histoire de Fa'anui. Puhi Ri'ari'a était le chef de la troupe de danse de Fa'anui et une figure marquante de son district.

Lieux évoqués / Te mau vāhi i fa'ahitihia : Tevaitapu, Matahoa, Terei'a, Teavanui, po'ovaro, Fa'anui, Ti'ipoto, nau, Vaire'are'a, Nunu'e, Borabora, Fa'a'aha, Taha'a, Tupai, Ra'iātea.

Tupuaimoearo Taaroa e ta'ata tumu nō Borabora.
Tupuaimoearo Taaroa est originaire de l’île de Bora Bora.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Fa'anui, i te fenua nō Borabora.
Interview réalisé à Fa'anui sur l’île de Bora Bora.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a / Année de naissance de la personne source : 1913

Langues / Te mau reo : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Teara Ofaiahei a Mataihau - I

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Teara Ofaiahei a Mataihau - II

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Manolita Pahuiri
Ta'ata pāpa'i parau / Rédactrice de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0008 / VAT037
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert