
Ha'a-poto-ra'a-parau
I tō na 'āpīra'a, e 'ohipa vānira, e ha'apa'o i te tamari'i i muri iho. O Atame a Atamu te pāpā, o Teha'amana Tehaura'i te māmā nō Teonetere i te fenua nō Borabora, te i'oa o te metua fānau o te māmā. Hō'ē 'ahuru ma hitu te matahiti tō na fa'aeara'a i te tāne. E iva rātou i tō na 'ōpū fēti'i. E hitu tā na tamari'i, nā te metua tāne i ha'afānau i te mau tamari'i mātāmua i tō rāua fare i Taha'a, 'āre'a ra te tamari'i hope'a tei te fare ma'i te fānau-ra'a-hia, e ta'ata tumu te tāne nō Taha'a. Nā te metua tāne i tanu i te pū-fenua o te tamari'i i mua i te fare. O Teonetere te fenua tā na e fa'aea i Borabora. Ua ha'aipoipo o ia i Taha'a, ua pohe rā te hoa tāne i te matahiti 1960. O Hau'ino te mata'eina'a tā rāua i fa'aea i Taha'a. Te fa'ahiti nei o ia i te i'oa fa'aipoipo, te i'oa o te tamari'i, te tamari'i matahiapo, te rā'au tahiti i fa'aterehia i muri a'e i te fānaura'a 'e te mā'a e hōro'ahia nā te 'aiū. Te mata'eina'a ra o Fa'apore 'e te mau tuha'a mata'eina'a. Te orara'a i te mahana tata'itahi i Taha'a, e 'ohipa ha’une tāupo'o nī'au, e ha'une i te pē'ue, te tāne e 'ohipa fa'a'apu, tāi'a. Te mau vāhi tāi'ara'a, o Vaito'are te vāhi fārereira'a huira’atira. Te fa'ahiti nei o ia i te i'oa o te mau tu'āne, tuahine.
Descriptif de l'interview
Te'ura Tama est née à Fa'anui le 10 octobre 1907 et avait 79 ans lors de l'enregistrement. Lors de sa jeunesse, il n’existait pas encore d’école dans le district. Ce n’est qu’à l’âge de quinze ans qu’un établissement scolaire fut ouvert à Fa'anui. Durant son enfance, elle aidait sa mère dans les champs, pratiquant l’agriculture. En 1923, alors qu’elle se trouvait à Patio, elle perdit sa mère. Elle se souvient également de sa participation au tournage d’un film sur l’île. Une fois cette expérience achevée, elle retourna à ses activités agricoles. Elle évoquait la pierre "'ōfa'i-honu", une grande pierre en forme de tortue, ainsi que les anciens lieux de rassemblement de la population. Elle pêchait beaucoup et connaissait bien les zones de pêche. Elle se rendait aussi dans la montagne pour y cueillir du café. Elle mentionne Alain Gerbaud et un lieu autrefois nommé Amae, aujourd’hui connu sous le nom de Pagopago. Elle avait également dansé dans un groupe de danse traditionnelle, elle confectionnait elle-même ses costumes, en battant l’écorce de l’arbre à pain.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Puapiti, Amae, 'Ānau, Fa'anui, Ti'ipoto, To'opuarahi, To'opuaiti, Borabora, Patio, Taha'a, Ra'iātea.
Tupuaimoearo Taaroa e ta'ata tumu nō Borabora (Faanui).
Tupuaimoearo Taaroa est originaire de l’île de Bora Bora (Faanui).
E uiuira'a mana'o tei tupu i Tiipoto, i te fenua nō Borabora.
Interview réalisé à Tiipoto sur l’île de Bora Bora.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a / Année de naissance de la personne source : 1907
Langues / Te mau reo : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Te'ura Tama
- Tätï ä Pa’ae : te i’oa ö te tahi rü’au vahine i uiuihia ;
- Rua ä Tama fänauhia i te 10/10/1907 i Fa’anui a : te tahi atu vahine i uiuihia nö Fa’anui ;
- Fa’anui ;
- Pu’apiti : te i’oa ö te hö’ë fenua ;
- ‘örometua mätämüa i tae i Fa’anui : Fereti tö na i’oa ;
- Ua rave i te ‘ohipa iö te marite, i Acename 2’22;
- Fare tinito nö ‘Atä i fa’aeahia e Maui i Fa’anui nö te popa’ä, nö Teiva Pougin 4’23;
- Te’ohipa tävirira’a höho’a ;
- Te ari’i : o Ruta täviri höho’a ;
- Tahiari’i ;
- Teonitä ;
- Naomi ;
- Mata’u ;
- Te fa’aipoipora’a pupu ä te ‘ämuira’a : Vaiari’i mä te i’oa fa’aipoipo ;
- Te mau vähi i reira i ‘itehia te ‘öfatira’a maire i te vähi i reira te tahi ‘öfa’i honu;
- ‘öfa’i honu : ‘öfa’i höho’a honu e mea päpa’i hia, te tahi piri i ‘itehia ;
- Vähi rurura’a ö te huira’atira i ni’a i te tahi mahora ;
- ‘Anani, te i’oa ö te hö’ë rü’au tei tonohia nö te haere i ni’a i te ‘aivi nö te fa’a’ite atu i te taera’a mai i te tahi pahï mai t e fa’ata’i i te pü ;
- ‘irava pae mätämüa : te tahi ture tahiti fa’auera’a i te hau i te hö’ë fa’auera’a i rave ‘oi’oi, i ha’amauhia nö te ha’avä i teie rü’au nö te mea ‘aita i rave mata’i i tä na ‘ohipa ;
- Pahï auahi ;
- Te-ara-apuapu : te i’oa paha ö te ‘aivi ;
- Te-ara-fa’ata’a : te i’oa ö te ‘aivi nä te mau pae Fa’anui ;
- Tanura’a i te pü fenua i ni’a i te purumu rahi ä te hau ;
- Pü fenua : ‘eiaha e tahu i te auahi ‘e’ere i te mea maita’i, e mea ‘ino ;
- Ti’i-poto i te parau poto : ‘aita i höro’ahia mai te aura’a ;
- To’opua-rahi, To’opua-iti : vähi e haerehia e tai’a i reira e ‘amu ai mau huru i’a ato’a;
- Alain Gerbault 15’43;
- ‘Ohipa täviri höho’a : Pacopaco/PagoPago te i’oa i te topahia e te ‘Itaria i te vähi i pi’ihia ‘Amae ;
- ‘Ōte’ara’a : tä’iri i ‘ahu ‘uru i terä tau.
Te mau rāve'a / Données techniques :
Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Manolita Pahuiri
Ta'ata pāpa'i parau / Rédactrice de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0020 / VAT045
Maorora'a / Durée : 21 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert