
Ha'a-poto-ra'a-parau
Nō Puna'auia tōna tupuna. 'Ua fa'aipoipo 'oia i te tamahine a te tāvana nō Mahina nō taua tau ra, 'e 'ua mono iho ra 'oia i taua tāvana ra, riro mai ai 'oia 'ei fa'atere o te mata'eina'a. 'Ua haere 'oia i te fare ha'api'ira'a nō Charles Viénot, i Pape'ete. Tē fa'ahiti nei 'oia i te i'oa o tōna nā metua fānau, nō Mo'orea te metua vahine. E hitu rātou i roto i tōna 'ōpū, 'ōna te matahiapo. 'Ua fa'aipoipo 'ōna i te vahine, 'ua pohe rā i teie nei. Tē fa'ahiti nei 'oia i tāna 'ohipa i tōna 'āpīra'a. Tē ha'apāpū nei tāna tamahine i te i'oa o te metua vahine, tē fa'ati'a ato'a nei 'oia i te parau o te marae e vai nei i Māhina, 'e te tumu o taua pi'ira'a “Mahina hi'o noa”.
Descriptif de l'interview
Les ancêtres de Tafai Teaotea étaient originaires de Puna'auia. Il avait épousé la fille du chef de district de Mahina de l’époque, à qui il succéda, plus tard, à la tête de la commune. Il a effectué sa scolarité à l’école Charles Viénot de Pape'ete. Il mentionne les noms de ses parents, précisant que sa mère était originaire de Mo'orea. Ils étaient sept enfants dans la fratrie. Il avait épousé une femme aujourd’hui décédée, et évoque le métier qu’il exerçait dans sa jeunesse. De son côté, sa fille rappelle le nom de sa mère et raconte l’histoire du marae situé à Māhina, ainsi que l’origine de l’appellation du district : Māhina hi'o noa.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Ahonu, Amatahiapo, Tua'uru, Atima, 'Orofara, Tepeti, Opaerahi, Vaipihoro, Vaipo'opo'o, Tahara'a, Māhina, Fa'aripo, Papeno'o, Ti'arei, Pīra'e, Puna'auia, Pape'ete, Tīpaeru'i, Tahiti, Mo'orea, Tupu'ai.
Tafai Teaotea, e ta'ata tumu nō Mahina i te fenua nō Tahiti.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Mahina i te fenua nō Tahiti.
Tafai Teaotea est originaire de Mahina sur l'île de Tahiti.
Interview réalisée à Mahina sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1905
Année de naissance de la personne source : 1905
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tafai Teaotea
Tē fa'ahiti nei 'oia i tōna 'ōro'a ha'aipoipora'a. E hitu tāna tamari’i. 'Ua fānauhia 'ōna i te 13 nō tiurai i te matahiti 1905. Nā te tamahine i ha'apāpū i te i'oa o te mau tamari'i. Nāna iho i tauturu i tāna vahine i te fānaura'a i tā rāua mau tamari'i i te fare, te fānaura'a o te matahiapo noa tāna i 'ore i rave. Te rā'au tahiti i fa'aterehia nā mua a'e 'e i muri iho i te fānaura'a. Te mā'a mātāmua e fa'a'amuhia i te 'aiū. 'O Māhina, te i'oa tumu o te mata'eina'a, 'e te fa'a'ite mai ra 'oia i te i'oa o te mau tuha'a fenua nō Māhina. Tē tātara nei 'oia i te parau o te fa'a rahi 'o tei topahia te i'oa 'o Tua'uru, nō te mea e tao'a rahi te 'uru i roto i te reira fa'a. 'O Vaipihoro, te 'ōti'a 'o Māhina. E 'ohipa tāi'a ato'a i te 'āpira'a. E tomo na tō te mata'eina'a i te 'ānani 'ei rāve'a imira'a moni nā rātou. E tomo-ato'a-hia na te fē'ī 'ei mā'a nā te 'utuāfare. Te vāhi tuiro'o o te mata'eina'a.
Tafai Teaotea raconte la cérémonie de son mariage et précise être né le 13 juillet 1905. Père de sept enfants, c’est sa fille qui en donne les prénoms. Il évoque avoir assisté sa femme lors des accouchements à la maison, à l’exception de celui de l’aîné. Des remèdes traditionnels étaient utilisés avant et après la naissance. Il parle également des premiers aliments donnés aux nouveau-nés. Māhina, le nom originel du district, compte plusieurs quartiers dont il énumère les noms. Il décrit la grande vallée appelée Tua'uru, où l’arbre à pain ('uru) poussait en abondance, et mentionne Vaipihoro, qui marquait la limite du district. Dans sa jeunesse, il pratiquait la pêche. Les habitants du district se rendaient dans la vallée pour cueillir des oranges qu’ils vendaient afin de subvenir à leurs besoins. Ils récoltaient également des bananes plantains pour nourrir leurs familles. Ces lieux constituaient des repères emblématiques de Māhina.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Delphine Doom
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0070 / VAT087
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert