Ha'a-poto-ra'a-parau

Tē fa'ahiti nei 'oia i te i'oa o tāna tāne ha'aipoipo, 'e tae noa atu i te tama'i tei parauhia nō Teraupo'o i tupu i Ra'iātea. 'O Teamo Teri'ihoani'a tōna pāpā, 'oia tei tavana mai na i te tahi tau. 'O Hina Tiori te i'oa o te metua vahine nō Huahine. Tē fa'ati'a mai ra 'oia e mea nāhea tōna nā metua i te mataura'a ia rāua, 'ua fārerei mātāmua rāua ia rāua i roto i te tahi 'ōro'a 'āvarira'a fare-pure porotetani nō Raiatea. E nau parau teie nō te 'ona marite Higgins i fa'aea tumu i Ra'iātea, 'e nō te ma'i rahi i tupu i Avera, o tāna ato'a i fa'aruru iho na. 'Ua pa'ari 'ōna i Ra'iātea, i te piti 'ahurura'a rā o tōna matahiti, 'ua fa'aru'e i te fenua 'ai'a nō te haere atu i Tahiti. Tē hōro'a nei 'ōna i te i'oa o te mau tu'āne 'e te mau tuahine : 'ahuru rātou rahira'a. 'O Teri'ihoani'a Teamo te matahiapo, 'āpe'ehia mai e Tetua'ura, e Viritua 'e e Tehaheari'i – 'oia tei pohe i Mauke, i te fenua Raroto'a – haere mai ai 'o Tuari'iroa, 'ōna atu ai 'o Tetuta'ata, i muri mai iāna 'o Tetua, 'o Teapairaiiahuroa 'e 'o Maituaiteaoitehauveri, 'oia tō rātou hōpe'a. E parau teie tāna e fa'ahiti nei nō te marae nō Hauviri 'oia te pū-marae o nā maeha'a Maitua 'e Te'ahoro. 'Oia ato'a rā te tahi marae fēti'i nō roto mai i te metua tāne. Tē fa'ati'a nei 'oia i te parau 'o Pipirima, o te pū-marae tei parauhia nei 'o 'Oro, 'e tae noa atu i te parau o te 'aito Oromatua, 'oia te atua mātāmua i Tahiti nei, e ha'amorira'a nā te 'ētene i te reira 'anotau. Te ha'amaura'a te 'evaneria porotetani i Ra'iātea, e nau parau nō te mitionare peretāne ra 'o John Williams. Te parau nō Pipirima. Tē fa'ati'a nei 'oia i te ho'ira'a 'o John Williams i tōna fenua, nā tō Ra'iātea, Taha'a, Porapora i hāmani i te 'ie, e pae'ore tei fa'a'ohipahia, nō te mea 'ua pē roa te 'ie o tōna pahī. 'Ua pohe 'ōna i Pāpua. Tē fa'ati'a hope'a nei 'oia i te tere a John Williams i te fenua nō Tahiti 'e te mā'a i rata ai te 'ētene i tōna tāpaera'a mai.

Descriptif de l'interview

Tetuta'ata Ateni évoque le nom de son époux, la bataille de Teraupo'o à Ra'iātea, ainsi que son père, Teamo Teri'ihoani'a, qui était alors chef du district. Sa mère, Hina Tiori, était originaire de Huahine. Elle raconte la première rencontre de ses parents, survenue lors de l’inauguration de l’église protestante de Ra'iātea. Elle parle également d’un riche Américain nommé Higgins, installé à Ra'iātea, et se souvenait de l’épidémie de grippe espagnole à Avera, dont elle avait elle-même souffert. Ayant grandi à Ra'iātea, elle partit vivre à Tahiti à l’âge de 20 ans. Elle énumère les membres de sa fratrie : l’aîné, Teri'ihoani'a Teamo, puis Tetua'ura, To'ita'ata, Viritua, Tehaheari'i (décédé à Mauke, aux îles Cook), Tuari'iroa, elle-même Tetuta'ata, Tetua, Teapairaiiahuroa (le neuvième), et enfin Maituaiteaoitehauveri, le dixième. Selon elle, le marae de Hauviri était lié à ses ancêtres paternels, notamment aux jumeaux Maitua et Te'ahoro. Elle raconte aussi l’histoire de Pipirima, parle du marae de 'Oro, et cite le nom d’Oromatua, un guerrier associé au dieu 'Oro, considéré comme la première divinité adorée par les païens de Tahiti. Elle évoque l’évangélisation protestante à Ra'iātea et mentionne le missionnaire anglais John Williams. Elle dit que les habitants de Ra'iātea, Taha'a et Borabora avaient confectionné une voile en pae'ore pour son navire, en remplacement de celle endommagée. Il mourut plus tard aux Nouvelles-Hébrides. Enfin, elle relate l’arrivée de John Williams à Tahiti et se souvient de l’aliment qu’il avait utilisé pour apprivoiser les païens, alors perçus comme sauvages.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Avera, Tapioi, Faretara, Uturoa, Hu'aru, Vairahi, Fare matie, Opoa, Taputapuātea, Hotopu, Ra'iātea, Porapora, 'Ārue, Huahine, Vaito'are, Taha'a, Ma'atea, Hikueru, Tuamotu, Fautau'a, Taunoa, Patutoa, Fare'ute, Mama'o, Pīra'e, 'Atimaono, Tahiti, Mo'orea, Mauke, Raroto'a, Pāpua.

Tetiarahi Tinorua, e ta'ata tumu nō Avera i te fenua nō Ra'iatea.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Mahina i te fenua nō Tahiti. 

Tetiarahi Tinorua est originaire de Avera sur l’île de Ra'iatea.
Interview réalisée à Mahina sur l’île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1900
Année de naissance de la personne source : 1900

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tetuta'ata Ateni fānauhia Teamo

Nā tōna pāpā i fa'ati'a iāna i te reira mau parau. Te fa'a'ite mai ra 'oia i te mau tōro'a amohia mai e Tunui Teamo, tō rātou matahiapo. 'Āre'a 'ōna ra, 'ua riro mai ïa 'ei vahine ha'afānau i te mau māmā nō Ra'iātea. Maoti tōna metua tāne i mau mai ai 'oia i taua 'ite. 'Ia au i te huru o te taura pito, e roa'a iāna i te tohu i te rahira'a tamari'i e fānauhia mai i muri iho e taua vahine. Te pito o te tamari'i, te rā'au i fa'aterehia nō te tamari'i. E nau parau nō Tiurai, te tahu'a rā'au nō Tahiti. 'Ua rave 'oia i te 'ohipa i 'Atimaono e ono 'āva'e i te maoro, 'e 'ua ho'i i Ra'iātea, riro mai 'oia 'ei ra'atira pupu 'ori. E nau parau nō Pihava'a te tahu'a hi'ohi'o i te reira tau. Te pape nō Vairahi, 'oia te vāhi fārereira'a huira'atira i te reira tau. 'O Tuari'ivahine te i'oa o te ari'i vahine nō Ra'iātea i te tau o te tama'i, e 'orometua porotetani te tāne. Tei Tevaito'a te marae o teie ari'i vahine. Te parau nō 'Ōfa'iroa, 'ōfa’i fāitora'a ta'ata e vai nei i te 'ō'oa nō Hotopu. Tē fa'ahiti nei 'oia i te parau o te tahi ta'ata 'itehia nō roto mai i tōna 'ōpū fēti'i. Tē fa'ati'a nei 'oia i tōna orara'a i Tahiti e piti 'ahuru ma ono matahiti 'oia i te fa'aeara'a i reira.

Tetuta'ata Ateni tient ces histoires de son père. Elle raconte le métier exercé par leur aîné, Tunui Teamo, et explique comment elle-même aidait les femmes à accoucher à Ra'iātea, un savoir transmis par son père. En observant le cordon ombilical, elle parvenait à prédire combien d’enfants la mère allait encore avoir. Elle décrit aussi ce qu’elle faisait des cordons ombilicaux après la naissance. Elle évoque les remèdes traditionnels utilisés pour les nouveau-nés, et parle de Tiurai, un célèbre guérisseur de Tahiti. Elle avait également travaillé à 'Atimaono pendant six mois avant de retourner à Ra'iātea, où elle était devenue cheffe de troupe. Elle mentionne Pihava'a, un voyant très réputé à cette époque, ainsi que la source de Vairahi, autrefois un lieu de rencontre important pour les habitants. Elle parlait de Tuari'ivahine, la reine de Ra'iātea au moment de la bataille, dont le mari était pasteur protestant. Le marae de cette reine se trouvait à Tevaito'a. Elle raconte aussi l’existence de la pierre 'Ōfa'iroa, située dans la baie de Hotopu, qui servait à mesurer la taille des hommes. Elle évoque une figure marquante de sa famille, et se confie sur sa propre vie à Tahiti, où elle a vécu pendant vingt-six ans.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Delphine Doom
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0067 / VAT085
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen