
Ha'a-poto-ra'a-parau
Tē fa'ahiti nei 'oia i te parau o tōna mau tupuna 'e o tōna orara'a i terā ra tau i Ra'iātea. E nira 'ahu te 'ohipa i tōna 'āpīra'a, 'ua ha'amata i taua tōro'a ra i te 'ahuru ma mahara'a o tōna matahiti, i te 'ahuru ma onora'a o te matahiti, 'ua ha'amata ïa i te nira i te 'ahu fa'aauhia iāna. Tē fa'ati'a nei 'oia i te parau o te mata'eina'a ra nō Avera, ma te ha'apāpū i te parau 'o Avera iti 'e 'o Avera rahi, 'oia ato'a ïa te vāhi fa'aeara'a o te ari'i vahine i te mātāmua. Tē fa'a'ite mai ra 'oia i te tumu i topahia ai taua mata'eina'a i te i'oa 'o Avera. Tē fa'ahiti ato'a nei 'oia i te vai nō Vairahi, 'e i te parau 'o Tunui, tō rātou matahiapo. Te tahi poro'i tāna e fa'atae i te u'i 'āpī. I te pae hope'a, tē fa'ahiti nei 'oia i te 'ohipa vānira tāna i rave 'e tōna iho hoa tāne i Ra'iātea.
Descriptif de l'interview
Tetua'ata Ateni évoque ses ancêtres et relate la vie qu’elle menait à Ra'iātea à cette époque. Dans sa jeunesse, elle exerce le métier de couturière, savait coudre dès l’âge de quatorze ans et confectionnait des vêtements sur commande dès l’âge de seize ans. Elle parle du district d’Avera, en distinguant Avera la petite et Avera la grande, cette dernière étant autrefois le lieu de résidence de la cheffesse. Elle explique l’origine du nom du district. Elle évoque également la rivière de Vairahi, ainsi que Tunui, leur aîné, et transmet un message aux jeunes générations d’aujourd’hui. Elle cultive aussi la vanille avec son compagnon à Ra'iātea.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Tefareri'i, Avera, Vairahi, Uturoa, Opoa, Puohine, Ra'iātea, Tuamotu, Pueu, Papara, Ti'arei, Hitia'a, Atimaono, Tahiti, Maupiti, Huahine, Pāpua.
Fe'eiho Tinorua e ta'ata tumu nō Avera i te fenua nō Ra'iātea.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Mahina i te fenua nō Tahiti.
Fe'eiho Tinorua est originaire de Avera sur l'île de Ra'iātea.
Interview réalisée à Mahina sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1900
Année de naissance de la personne source : 1900
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tetua'ata Ateni
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Delphine Doom
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0068 / VAT099
Maorora'a / Durée : 31 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Moana Guérin