Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

Te huru o te tautai i tōna 'āpīra'a. E horo pahī te 'ohipa i Tahiti. E mea 'āpī roa 'ōna i te rirora'a mai 'ei horo pahī, i tere ai 'oia nā te pae Tuamotu mā, nā Nu'uhiva mā, nā Ma'areva mā, 'e tae roa atu i te fenua Marite. 'Ua ora na 'oia i te fenua Marite. Tē fa'ati'a nei 'oia i tōna tere i Alaska, 'e i te tahi parau nō te nūna'a o taua fenua. Te tumu i ho'i ai 'oia i Tahiti. I tōna orara'a mai i te fenua Marite, 'ua 'ite mai 'oia i te 'eta'eta o te fa'aturera'a ho'ora'a 'ava, i ho'o-huna-noa-hia ai te 'ava i reira. Tē fa'ahiti ato'a nei 'oia i te tahi parau nō Teraupo'o. E nau parau nō Pouvana'a a O'opa. Tē fa'ahiti nei 'oia i tōna mana'o i ni'a i te reo tahiti, 'e tē fa'a'ite mai ra 'oia i te fa'a'ohipa-hape-noa-ra'a-hia te tahi mau parau.

Descriptif de l'interview

Les méthodes de pêche qu'utilisait Manuito Ari'ima'o Tehuiari'i durant sa jeunesse. Il travaillait alors à bord de navires à Tahiti.
Il commença sa carrière comme équipier de bateau dès son plus jeune âge, effectuant des voyages vers les Tuamotu, les Marquises et jusqu’aux États-Unis.
Manuito Ari'ima'o Tehuiari'i vécut aux États-Unis.
Il évoque son voyage en Alaska et les habitants qui y vivaient. Il explique les raisons de son retour à Tahiti.
Lors de son séjour aux États-Unis, il constata que la vente d’alcool était soumise à une réglementation particulièrement stricte, si bien qu’elle se faisait de manière clandestine. Il évoque également Teraupo'o.
Manuito Ari'ima'o Tehuiari'i évoque Pouvana'a a O'opa.
Il donne son avis sur la langue tahitienne, soulignant que certains mots sont mal employés pour désigner certaines choses.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Ra'iātea, Pape'ete, Tautira, Tahiti, Rurutu, Ma'areva, Tuamotu, Nu'uhiva, San Francisco, Oklahoma, Alaska, Etats-Unis.

Manuito Ari'ima'o Tehuiari'i e ta'ata tumu nō Pape'ete i te fenua nō Tahiti.
Manuito Ari'ima'o Tehuiari'i est originaire de Pape'ete sur l’île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Pape'ete i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Pape'ete sur l’île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1905
Année de naissance de la personne source : 1905

Langues / Te mau reo : Reo tahiti / français

Te huru o te tautai i tōna 'āpīra'a. E horo pahī te 'ohipa i Tahiti.
Les méthodes de pêche qu'utilisait Manuito Ari'ima'o Tehuiari'i durant sa jeunesse. Il travaillait alors à bord de navires à Tahiti.

E mea 'āpī roa 'ōna i te rirora'a mai 'ei horo pahī, i tere ai 'oia nā te pae Tuamotu mā, nā Nu'uhiva mā, nā Ma'areva mā, 'e tae roa atu i te fenua Marite.
Il commença sa carrière comme équipier de bateau dès son plus jeune âge, effectuant des voyages vers les Tuamotu, les Marquises et jusqu’aux États-Unis.

'Ua ora na 'oia i te fenua Marite.
Il vécut aux États-Unis.

Tē fa'ati'a nei 'oia i tōna tere i Alaska, 'e i te tahi parau nō te nūna'a o taua fenua. Te tumu i ho'i ai 'oia i Tahiti.
Il évoque son voyage en Alaska et les habitants qui y vivaient. Il explique les raisons de son retour à Tahiti.

I tōna orara'a mai i te fenua Marite, 'ua 'ite mai 'oia i te 'eta'eta o te fa'aturera'a ho'ora'a 'ava, i ho'o-huna-noa-hia ai te 'ava i reira. Tē fa'ahiti ato'a nei 'oia i te tahi parau nō Teraupo'o.

Lors de son séjour aux États-Unis, il constata que la vente d’alcool était soumise à une réglementation particulièrement stricte, si bien qu’elle se faisait de manière clandestine. Il évoque également Teraupo'o.

E nau parau nō Pouvana'a a O'opa.
Il évoque Pouvana'a a O'opa.

Tē fa'ahiti nei 'oia i tōna mana'o i ni'a i te reo tahiti, 'e tē fa'a'ite mai ra 'oia i te fa'a'ohipa-hape-noa-ra'a-hia te tahi mau parau.
Il donne son avis sur la langue tahitienne, soulignant que certains mots sont mal employés pour désigner certaines choses.

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tea Hirshon
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0117 / VAT102
Maorora'a / Durée : 29 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert