Ha'a-poto-ra'a-parau

Tē fa'ati'a nei 'oia i te tupura'a o te tahi fānaura'a tamari'i i orahia mai e ana. 'Ua ha'api'ihia 'oia i te 'ohipa ha'afānau e Ma'e, 'oia te tahi rū'au nō Pā'ea. Te tahi parau nō te rā'au e tu'uhia i ni'a i te pito o te tamari'i 'e tē fa'ahiti nei 'oia i te i'oa o te mau tuha'a mata'eina'a e vai nei i reira. E tāi'a noa ho'i tāna 'ohipa i te mau mahana ato'a, e mea 'ite ato'a rā i te tarai i te va'a. E nau parau ato'a nō te mau hotu o te fenua. Tē fa'ahiti nei 'oia i te 'ite o tō Pā'ea i te tautai 'ā'ahi 'e tē fa'ati'a nei 'oia i te parau nō te puna 'ā'ahi e vai nei i Mara'a.

Descriptif de l'interview

Fara Tetuaroa relate un accouchement auquel il a assisté, précisant que c’était Ma'e, un ancien du district de Pā'ea, qui lui avait appris à faire accoucher. Il évoque les soins prodigués au nombril du nouveau-né et mentionne les différents secteurs du district. Dans son quotidien, il pratiquait la pêche et maîtrisait l’art de tailler les pirogues. Il évoque aussi les ressources de la terre. Il parle de l’habileté qu’avaient ceux de Pā'ea de pêcher le thon, et il fait référence à une pierre magique à thon (puna) situé à Mara'a.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Mara'a, A'ou'a, Puoho, Tefautea, Pā'ea, Mama'o, Puna'auia, Ti'apa, Ti'ama'o, Papara, Pape'ete, Tautira, Papeari, Pueu, Mataiea, Papeno'o, Tahiti, Mo'orea, Tuamotu.

Paura Taruia e ta'ata tumu nō Pā'ea i te fenua nō Tahiti.
Paura Taruia est originaire de Pā'ea sur l'île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Pā'ea i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Pā'ea sur l'île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1921
Année de naissance de la personne source : 1921

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Fara Tetuaroa

Tē fa'a'ite mai nei 'oia i tōna mana'o i ni'a i te mau mā'a punu. Tē fa'ahiti ato'a mai ra 'oia i te parau o te tautai tarao : te tā'iri'iri tarao. Te 'aravihi o te ta'ata nō Mara'a i Pā'ea tāna e fa'ati'a ato'a nei. Tē fa'ahiti nei 'oia i te mau vāhi fārereira'a huira'atira, 'e i te parau o te mau ta'ata fa'ahiahia nō Pā'ea, mai ia Tamatera'i, te ta'ata 'ōrero, 'oia ho'i te ta'ata tu'iro'o i tōna ra tau. E mea 'aravihi 'oia i ni'a i te 'ohipa tarai va'a. Tē fa'ati'a hōpe'a nei 'oia i te tahi 'ōro'a i orahia mai e ana.

Fara Tetuaroa exprime son opinion sur les aliments en conserve, puis décrit la technique de pêche au tarao, pratiquée à l'aide d'un hameçon orné de plumes. Il souligne également l’habilité des habitants de Mara'a, à Pā'ea. Il parle des lieux de rassemblement de la population et mentionne certaines figures marquantes de Pā'ea, comme Tamatera'i, un orateur renommé de son époque. Expert dans la fabrication de pirogue, il évoque enfin une cérémonie à laquelle il a assisté.

Tē fa'ahiti nei 'oia ē, 'ua hōro'a 'oia i tōna 'ite i te ta'ata nō te 'ohipa tarai va'a.

Fara Tetuaroa affirme avoir transmis à d'autres ses connaissances en matière de fabrication de pirogues.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Cocoly Lehartel & Ite Temarii
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0136 / SEE0137 / VAT108
Maorora'a / Durée : 74 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert