
Ha'a-poto-ra'a-parau
Ua fānauhia 'oia i te 4 nō te 'āva'e tiurai i te matahiti 1905 i Pape'ete. 'O te matahiapo ïa i roto i tōna 'ōpū e maha tamari'i. Tē fa'ahiti nei 'oia i tōna mau metua, e ta'ata tumu rāua nō Pape'ete. E maha 'ahuru matahiti 'oia i te ravera'a i te 'ohipa nā te Hau. 'Ahuru tamari'i tāna i fa'a'amu.
Descriptif de l'interview
Née le 4 juillet 1905 à Pape'ete, Marie Lambert était l’aînée d’une fratrie de quatre enfants. Ses parents étaient tous deux originaires de Pape'ete. Elle a travaillé comme fonctionnaire pendant quarante ans et a adopté dix enfants.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Fari'ipiti, Mission, Taunoa, Pape'ete, Tautira, Mara'a, A'ou'a, Vaiatu, Pā'ea, Fa'a'a, Hamuta, Pīra'e, Taharu'u, Papara, Vaira'o Teahupo'o, Marquises, Nouméa, France.
Marie Lambert e ta'ata tumu nō Pape'ete i te fenua nō Tahiti.
Marie Lambert est originaire de Pape'ete sur l’île de Tahiti.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Paea i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Paea sur l’île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1905
Année de naissance de la personne source : 1905
Langues / Te mau reo : Français
Te ta'ata fa'ati'a 'o Marie Lambert / Récit de Marie Lambert
'Ua 'āmui 'oia i te taime 'a fānau ai tāna tamāhine fa'a'amu ra 'o Simone i te fare ma'i.
Marie Lambert assista à l’accouchement de sa fille adoptive, Simone, à la clinique.
Te fa'anahora'a o te taura pito 'e o te pū-fenua o te 'aiū i te mātāmua.
Marie Lambert évoque les pratiques d’autrefois liées au cordon ombilical et au placenta du nouveau-né.
E nau parau nō André Porlier, 'e nō te pāpetito-ra'a-hia te 'aiū o tāna tamāhine fa'a'amu.
Marie Lambert parle d’André Porlier et du baptême du nouveau-né, l’enfant de sa fille adoptive.
'O Pā'ea noa ā te i'oa o te mata'eina'a. 'Ua fa'aea 'ōna i pīha'i iho i te tu'āne, i Pā'ea, nō te ha'apa'o i tāna mau tamari'i. Tē fa'ahiti nei 'ōna i tōna mau tōro'a ma te ha'apāpū ē, 'ua fa'atuha'ahia 'ōna 'a piti 'ahuru ma hō'ē matahiti i teie nei. Tē fa'ahiti ato'a nei 'ōna i te mau vāhi faufa'a o te mata'eina'a, 'e te mau faura'o o te ta'ata i tōna ra tau.
Le district portait toujours le nom de Pā'ea. Elle vivait chez son frère à Pā'ea pour s’occuper de ses enfants. Elle évoque ses activités professionnelles et précise être à la retraite depuis vingt et un ans. Elle mentionne également les lieux remarquables du district et les moyens de transport utilisés à son époque.
Tē fa'ahiti nei 'oia i te tūpitara'ahia 'o Pape'ete.
Marie Lambert évoque le bombardement de Pape'ete.
Tē fa'ati'a nei 'oia i te ma'i rahi, te tahi mau 'ā'amu nō tōna orara'a, 'e tē fa'atae ato'a nei 'ōna i tōna māna'ona'o i te u'i 'āpī o tōna ra tau.
Marie Lambert raconte l’épidémie de grippe espagnole, partage quelques anecdotes personnelles et exprime ses préoccupations concernant les jeunes de son époque.
Te mau rāve'a / Données techniques :
Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Raymond Vigor
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0113 / VAT121
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert