
Ha'a-poto-ra'a-parau
'O Tufa'aitini Taerea te i'oa, 'ua fānauhia 'ōna i te 28 nō tiunu i te matahiti 1900 i Vaito'are, i te fenua nō Taha'a. Tē fa'ahiti nei 'ōna i tōna mau metua fānau, tōna mau metua fa'a'amu 'e tōna 'ōpū tamari'i, e iva rātou. E toru taime tōna fa'aipoipora'a i te vahine. E ono tāna tamari'i, e toru nō te vahine mātāmua, e toru ato'a nō te vahine hope'a. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te fānaura'a o te tamari'i matahiapo nō te vahine mātāmua 'e te tāmā'ara'a i tupu i te 'ōro'a fa'aipoipora'a mātāmua. 'Ua fa'aea 'oia i muri iho i Vaito'are i te tuha'a fenua nō Tu'a'a. Tē fa'ati'a nei 'ōna i tōna orara'a i te mahana tāta'itahi i te reira tau 'e te mau hotu nō te fenua. 'O Hau'ino iho ā te i'oa o te mata'eina'a, o tāna ïa e hōro'a nei 'ōna i te aura'a mai tāna i fa'aro'oro'o a'e nei.
Descriptif de l'interview
Tufa'aitini Taerea est né le 28 juin 1900 à Vaito'are, sur l’île de Taha'a. Il évoque ses parents biologiques ainsi que ses parents adoptifs et faisait partie d’une fratrie de 9 enfants. Marié à trois reprises, il a eu six enfants, trois de sa première épouse et trois de sa dernière. Il raconte la naissance de l’aîné de ses enfants avec sa première épouse ainsi que le banquet de son premier mariage. Après ce mariage, il vécut à Vaito'are, sur la parcelle de terre Tu'a'a, et décrit le quotidien de l’époque ainsi que les ressources de la terre. Le district a toujours porté le nom de Hau'ino, et il en donne la signification telle qu’il l’avait entendue.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Vaito'are, Fa'apore, Patio, Tiva, Ru'utia, Niua, Tu'a'a, Hau'ino, Fa'ahio, Arara, Torehape, Ha'amene, Fa'a'aha, Iripa'u, Taha'a, Uturoa, Ra'iātea, Patuto'a, Mataiea, Taravao, Vaihiria, Pape'ete, Taunoa, Porapora, Fenua Farāni Fenua Marite.
Paura Taruia e ta'ata tumu nō Vaitoare i te fenua nō Taha'a.
Paura Taruia est originaire de Vaitoare à Taha'a.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Mataiea i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Mataiea sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1900
Année de naissance de la personne source : 1900
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tufa'aitini Taerea
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te vāhi i reira te huira'atira e fārerei ai i te mātāmua, tōna mau tōro'a ta'a'ē, te mau 'ati i ha'afifi i te orara'a o te ta'ata, te mau 'ōro'a faufa'a tāna i ora atu i Vaito'are 'e te peu tumu tei mo'e tāna e hepohepo nei i teie mahana. Tē fa'atae nei 'ōna i te poro'i i te mau u'i 'āpī 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a. Tē hōro'a nei 'ōna i te i'oa o te mau tamari'i nō te vahine mātāmua 'e nō te vahine hope'a.
Tufa'aitini Taere parle du lieu où la population se réunissait autrefois, de ses activités professionnelles et des difficultés rencontrées par les habitants. Il évoque également les grandes cérémonies auxquelles il avait assisté et les coutumes disparues qu’il regrettait. Il transmet des conseils à la jeunesse d’aujourd’hui pour l’aider à développer sa sagesse. Enfin, il rappelle les prénoms de ses enfants, issus de sa première et de sa dernière épouse.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Raymond Vigor
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0310 / VAT134
Maorora'a / Durée : 55 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert