Ha'a-poto-ra'a-parau

Tē fa'ahiti nei 'ōna ia Maco Tevane 'e ia Louis Graffe. Tē tātara nei 'ōna i te aura'a 'o Te-ana-vaha-rau, te aura'a 'o Ha'apape, 'oia ato'a te i'oa 'o Māhina, 'o Uporu rā tōna i'oa mātāmua. Tē hōro'a ato'a mai ra 'oia i te aura'a 'o Amatahiapo, te tahi tuha'a fenua nō Māhina. Tē fa'ati'a nei 'ōna i tōna fa'aipoipora'a i te vahine mātāmua i te matahiti 1935, e ono tamari'i tā rāua i fānau 'e hō'ē tamari'i nō te piti o te 'ōpū. Te aura'a o te parau “'o Māhina hi'o noa” 'e te mau vāhi tu'iro'o o te mata'eina'a. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te 'ā'ai o te ana nō Mono'ihere.

Descriptif de l'interview

Tera'ihoari'i Taiarui évoque Maco Tevane et Louis Graffe, explique la signification des noms Te-ana-vaha-rau, Ha'apape — ancien nom de Māhina — ainsi que Uporu, premier nom du district. Il donne aussi la signification de Amatahiapo, une parcelle de terre située à Māhina. Il raconte son mariage avec sa première épouse en 1935, union dont sont nés six enfants, auxquels s’ajoute un enfant de son second mariage. Il explique l’origine de l’expression « Māhina hi'o noa », décrit les lieux emblématiques du district et raconte la légende de la grotte Mono'ihere.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Puna'auia, Punaru'u, Tefauroa, Amatahiapo, Tahara'a, Atiro'o, Tematie, Ahonu, Motu a'au, Matavai, 'Orohena, Vainato, Vaipi'ihoro, Tua'uru, Māhina, Uporu, Ha'apape, Papeno'o, Pā'ōfa'i, Hitia'a, Taravao, Papeari, Mataiea, 'Ārue, Tahiti, Tuamotu, Ra'iātea, Havaiki, Vaihī, Mo'orea, Huahine, Porapora, Maupiti.

Paura Taruia e ta'ata tumu nō Mahina (Tahiti).
Paura Taruia est originaire de Mahina sur l'île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Mahina (Tematie) i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Tematie à Mahina sur l'île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1912
Année de naissance de la personne source : 1912

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tera'ihoari'i Taiarui

Tē fa'ahope nei 'ōna i te 'ā'ai o te ana nō Mono'ihere. Tē fa'ahiti nei 'ōna nā 'ōfa'i ti'i e piti 'o Atamatāne 'e 'o Atamavahine tei te fa'a nō Tua'uru. Tē fa'ati'a ato'a nei 'ōna i te 'ā'amu 'o Mo'iri, te tahi pua'a e fatuhia e Anatāne 'e e Anavahine, nā metua fānau 'o Hiro e tōna mau tāpa'o ato'a ho'i e 'itehia nei i te mau fenua i raro. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te tahi parau o te fa'a 'o Tua'uru 'e te pape ato'a ho'i nō Vaipi'ihoro i Māhina nei. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te mau ta'ata fa'ahiahia i tāua taua mata'eina'a,'e nō vētahi atu mau mata'eina 'e tae noa atu i tōna mau tōro'a, 'ahuru ma maha noa tōna matahiti i te ha'amatara'a. 'Ua fa'ahitihia na i te hope'a te tahi 'ōro'a faufa'a roa tāna i 'āmui ato'a na.

Tera'ihoari'i Taiarui continue le récit de la légende de la grotte Mono'ihere et mentionne les deux ti’i en pierre, Atamatāne et Atamavahine, situés dans la vallée de Tua'uru. Il raconte aussi la légende de Mo'iri, le cochon d’Anatāne et d’Anavahine, parents biologiques de Hiro le guerrier, ainsi que les marques laissées par ce dernier dans les îles Sous-le-Vent. Il évoque quelques faits sur la vallée de Tua'uru et la source de Vaipi'ihoro à Māhina, parle des personnalités remarquables du district et d’ailleurs, puis de ses activités professionnelles commencées à l’âge de 14 ans. Enfin, il relate une cérémonie importante à laquelle il avait assisté.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Delphine Doom
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0073 / VAT140
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert