
Ha'a-poto-ra'a-parau
Tē fa'a'ite nei 'ōna i te mau tāvana mata'eina'a tahito, 'o tei tu'ihia te ro'o : 'o Teri'iero'o i Papeno'o, 'o Manari'i i Papara 'e 'o Mata'ita'i i Mo'orea, o rātou ato'a ho'i te mau mero rarahi o te mau 'āpo'ora'a mata'eina'a. Tē fa'ahiti nei 'ōna ia Paiatua, tōna tupuna nō te papani'a mai 'e te aura'a 'o Farero'i. Te tahi parau nō te 'aito ra 'o Hiro, te tātarara'a o taua nā parau : “Tefana i Ahura'i” 'e “Māhina hi'o noa”. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te parau o te meherio, o nā ma'o e piti 'o Tahahumoana 'e 'o Tamaui. 'O Tamaui, tōna ato'a ïa tupuna nō te papararo mai 'e tō rātou tāura. Te huru o te orara'a i Tahiti nei i te ārea matahiti 1912-1920. Tē fa'atae nei 'ōna i tāna mau parau tumu i te u'i 'āpī 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a. Te tahi parau nō Paiatua, e ta'ata teretere 'ōna nā te moana, 'ua tae ato'a na i te fenua Vaihī.
Descriptif de l'interview
Tera'ihoari'i Taiarui évoque les anciens chefs de district reconnus, tels que Teri'iero'o à Papeno'o, Manari'i à Papara et Mata'ita'i à Mo'orea, tous membres éminents des conseils de district. Il parle de son ancêtre paternel Paiatua et explique la signification de Farero'i. Il aborde Hiro, l’expression « Tefana i Ahura'i » ainsi que « Māhina hi'o noa ». Il raconte l’histoire de la sirène et des deux requins, Tahahumoana et Tamaui. Ce dernier, Tamaui était à la fois l’ancêtre maternel et leur animal protecteur.
Il décrit la vie à Tahiti entre 1912 et 1920 et transmet aux jeunes des messages essentiels pour nourrir leur réflexion. Enfin, il rappelle que son ancêtre Paiatua, navigateur, s’était rendu jusqu’à Hawaï.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Papeno'o, Papara, Mo'orea, Pape'ete, Nouvelle-Zélande, Fa'a'a, Puna'auia, Pā'ea, Tefana, Outumaoro, Ha'apape, Māhina, Rurutu, Tahiti, Vaihī, 'Ārue, Rapa-nui, Hava'i, Niuterani, Teaotearoa, Matavai, Nouméa, Raroto'a, Rotuma, Tautira, Ra'iātea, Te ho'ira'a nā mahu, Tefa'arahi, San-Francisco, Fenua Marite, Afa'ahiti, Tautira, Fenua Farāni.
Paura Taruia e ta'ata tumu nō Mahina (Tahiti).
Paura Taruia est originaire de Mahina sur l'île de Tahiti.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Mahina (Tematie) i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Tematie à Mahina sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1912
Année de naissance de la personne source : 1912
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tera'ihoari'i Taiarui
Tē fa'ata'a nei 'ōna nō hea mai tōna mau 'ite. Te tahi parau nō Tiurai, te tahu'a rā'au tu'iro'o nō Tahiti, 'o tei pohe i te ma'i rahi i te matahiti 1918. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te mo'o nō Mo'orea, te tahi mau 'ā'ai tei tupu i Papeno'o, 'oia ho'i te 'ā'ai nō Pipirima mā 'e nō Pātitirua, te tahi pā'aihere. Te tahi ato'a parau nō Te-ho'ira'a-nā-mahu, te tumu nō terā i'oa. 'Ua 'ite maita'i tō Papeno'o mā i terā mau 'ā'ai. Tāna parau hope'a, 'oia ho'i, 'ia 'ite te ta'ata i te parau nō tōna iho fenua.
Tera'ihoari'i Taiarui explique l’origine de ses connaissances et évoque Tiurai, guérisseur renommé de Tahiti, mort de la grippe espagnole en 1918. Il parle du lézard de Mo'orea ainsi que des légendes de Pipirima et de Pātitirua la carangue, toutes deux liées au district de Papeno'o. Il s’exprime aussi sur Te-ho'ira'a-nā-mahu, dont il explique l’origine du nom. Les habitants de Papeno'o connaissent bien ces légendes rattachées à leur district. En conclusion, il insiste sur l’importance pour chacun de connaître l’histoire de sa propre terre.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Delphine Doom
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0074 / VAT141
Maorora'a / Durée : 51 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert

