Ha'a-poto-ra'a-parau

'O Afa'i Aro tōna i'oa, e pi'i-noa-hia rā 'oia Tinorava vahine. Ua fānauhia 'ōna i te 28 nō 'ātete i te matahiti 1906 i Papara. 'O Pautu Hupe tōna metua tāne, nō roto mai 'oia i te hō'ē 'ōpū huiari'i nō Huahine nā ni'a i te māmā. 'O Tiare'ate'ore Teha'amaru, tōna metua vahine. Hō'ē tōna tuahine, 'ua pohe rā 'ōna. 'Ua pa'ari i Papara 'e 'ua fa'aipoipo 'ōna ia Johnny Tehahe i te 17 nō tītema i te matahiti 1927 i te mata'eina'a ra. E 'ōpū huiari'i tōna tupuna vahine i fānau i tōna māmā rū'au, nō Fa'anui, nō Porapora, 'o Fare'opu te marae. E toru tamari'i tā rāua, e piti te ora ra i teie mahana. I Ato'ato'a hō'ē te fa'aeara'a i muri mai i te fa'aipoipora'a. 'Ua fānau 'oia i tāna matahiapo i te fare ma'i i te 2 nō mē i te matahiti 1929. E rā'au ira tei fa'aterehia nō te tamari'i. Te mau 'ohipa i tōna vai 'āpīra'a ra, e tāpū tō te 'ohipa i Atimaono, e mau huru 'ohipa ato'a. 'O Atimaono iho ā te i'oa o terā vāhi 'e 'o Papara iho ā te i'oa tumu o te mata'eina'a. 'O Ti'ama'o, 'o Tarirea, 'o Vahinemoena, 'o Atiti'i, 'o Ato'ato'a hō'ē, e parauhia terā vāhi 'o Paniora, 'o Taharu'u, 'o Atimaono te mau tuha'a mata'eina'a ïa i Papara.

Descriptif de l'interview

Afa'i Aro, surnommée Tinorava vahine est née le 28 août 1906. Son père, Pautu Hupe, était issu d’une famille dont la mère appartenait à la royauté, sa mère s’appelait Tiare'ate'ore Teha'amaru. Elle avait une sœur, aujourd’hui décédée. Elle a grandi à Papara et y a épousé Johnny Tehahe le 17 décembre 1927. Son ancêtre maternel, à l’origine de la lignée de sa grand-mère, appartenait à une famille royale de Fa'anui, à Borabora, liée au marae Fare'opu. Le couple eut trois enfants, dont deux vivent encore aujourd’hui. Après leur mariage, ils ont résidé à Ato'ato'a hō'ē. Elle donna naissance à son aîné le 2 mai 1929 et administra elle-même des remèdes traditionnels contre les convulsions à son enfant. Dans sa jeunesse, elle a travaillé à Atimaono à la coupe de la canne à sucre, et effectué divers petits travaux. Atimaono a toujours porté ce nom, tout comme Papara celui du district. Les sous-districts de Papara étaient Ti'ama'o, Tarirea, Vahinemoena, Atiti'i, Ato'ato'a hō'ē aussi appelé Paniora, Taharu'u et Atimaono.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Ato'ato'a hō'ē, Ti'ama'o, Teroto, Apatea'ae, Ofa, Fafatea, Mahaiatea, Popotiiteauehuti, Mamatei'aitepiroroa, Atiti'i, Taharu'u, Atimaono, Tarirea, Vahinemoena, Afaina, Turu'a, Vaimā, Paniora, Papara, Teahupo'o, Vaira'o, Afa'ahiti, Ahui, Tautira, Mataiea, Porionu'u, Ha'apape, Papeno'o, Ti'arei, Maha'ena, Fa'aone, Pueu, Puna'auia, Sainte-Amélie, Pape'ete, Pā'ea, Tahiti, Huahine, Fidji, Raroto'a, Farepo'u, Fa'anui, Porapora, Nuku'alofa, Tonga, Nu'uhiva, Ra'iātea, Mai'ao.

Paura Taruia e ta'ata tumu nō Papara i te fenua nō Tahiti.
Paura Taruia est originaire de Papara sur l'île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu nō Papara i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Papara sur l'île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1906
Année de naissance de la personne source : 1906

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Afa'i Aro e pi'ihia 'o Tinorava vahine

'O Mainau te tahu'a rā'au i Papara i te mātāmua ra. E ta'ata 'itehia teie e tō te mata'eina'a noa iho 'e tae noa atu e te feiā nō rāpae mai, 'ua tae ato'a mai e piti nā rū'au nō Mai'ao e fārerei i taua tahu'a ra. E rapa'auhia te ta'ata ma'i i te pape nō Taharu'u 'e i Apatea'ae te huira'atira e fārerei ai i te mātāmua nō te ha'api'i i te mau hīmene tiurai. 'O Tati Salmon te tāvana i te reira tau. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te hīmene ra “E pape tei uta 'o Taharu'u nui”, e tū'ati i te parau o te pōti'i ra 'o Teri'irere, nō Tauauri rāua 'o Tauatea, nā a'au i tai i te marae nō Mahaiatea, 'o Fafatea (te a'au i tai roa), 'o Popotiiteauehuti (te a'au i uta). Tē fa'ahiti ato'a nei 'oia i te a'au nō Mamatei'aitepiroroa i tai i tōna vāhi fa'aeara'a, te tumu o te reira i'oa, nō Teva e va'u, nō Porionu'u, nō Teonoetau. 'O Mainau, 'o Manari'i, te tahi 'ona vānira rahi 'e 'o Lehartel te mau ta'ata fa'ahiahia nō Papara. 'Ua rau te 'ohipa i tōna 'āpīra'a ra, e tāpū tō, e tāma 'āua, e ha'apa'o tamari'i, e rave 'ohipa 'utuāfare. E 'aito te hoa tāne nō te 'ohipa moto.

Mainau était autrefois le guérisseur de Papara, consulté par les habitants ainsi que par des patients venus d’autres lieux, dont deux anciens de Mai'ao. Les malades étaient soignés à la rivière de Taharu'u, et les habitants se rassemblaient à Apatea'ae pour apprendre les chants de juillet. À cette époque, Tati Salmon était le chef principal du district. Elle évoquait le chant « E pape tei uta 'o Taharu'u nui », en lien avec Teri'irere, Tauauri et Tauatea, ainsi que les récifs au large du marae de Mahaiatea : Fafatea (récif externe) et Popotiiteauehuti (récif interne). Elle mentionne également le récif de Mamatei'aitepiroroa, situé au large de son habitation, en précisant l’origine de ce nom et en rappelant les huit Teva, Porionu'u et Teonoetau. Parmi les figures remarquables de Papara figuraient Mainau, Manari'i — un riche cultivateur de vanille — et Lehartel. Dans sa jeunesse, elle avait exercé divers métiers : coupeuse de canne à sucre, domestique, garde d’enfants et femme de ménage. Son époux était un champion de boxe.

'O Parua Temehameha, te tāhu'a ra'au rahi nō Pā'ea. E mea ta'a'ē te 'ōro'a pāpetitora'a o terā ra tau i tō teie tau. Tē mihi noa nei ā 'oia i tāna mo'otua tamaroa tei fa'aru'e mai i te 5 nō 'ēperēra 1985 i te 'ahuru-ma-pae-ra'a o tōna matahiti. Tāna parau tumu e hōro'a i te u'i 'āpī 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a. 'O Afai Teapaira'i, te māmā o tōna pāpā, nō Huahine 'ōna. Nō te pae o te māmā, e vahine nō Porapora tei fa'aea i te tahi ta'ata nō Rai'ātea, e 'ōpū huiari'i 'ōna, 'o Fa'anui te fenua, 'o Farepo'u te marae.

Parua Temehameha était le grand guérisseur de Pā'ea. À son époque, la cérémonie de baptême se déroulait différemment de celle d’aujourd’hui. Elle se rappelle avec émotion son petit-fils, décédé à l’âge de 15 ans le 5 avril 1985, et elle transmet à la jeunesse d’aujourd’hui des paroles fondamentales destinées à renforcer leur réflexion. Afai Teapaira'i, mère de son père, était originaire de Huahine. Du côté maternel, son ancêtre provenait de Bora Bora et était restée avec un homme de Rai'ātea. Elle appartenait à la famille royale de Fa'anui, et le marae associé était Farepo'u.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Raymond Vigor
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0153 / SEE0154 / VAT150
Maorora'a / Durée : 93 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen