
Ha'a-poto-ra'a-parau
'O Tetuanui Teri'itua te i'oa, 'ua fānauhia 'ōna i te 31 nō 'ātopa i te matahiti 1906 i Pā'ea. 'O Teri'ititeni Teri'itua tōna metua tāne 'e 'o Lucie Vahinehau Neti Reid tōna metua vahine. E hitu rātou i roto i tōna 'ōpū tamari'i, 'ua fa'ahitihia na tō rātou mau i'oa. 'Ua pa'ari 'ōna i Makatea, e 37 matahiti tōna fa'aeara'a i reira. E piti taime 'oia i te fa'aipoipora'a. 'Ua fa'aipoipo hope'a 'oia ia Pare Tanepa'u i te 13 nō tenuare i te matahiti 1968 i Pā'ea, i reira ato'a rāua i te fa'aeara'a : nā mua roa i 'Uranui 'e i muri iho i A'ou'a. 'O Pare teie e paraparau nei : 'o Te'uraiterouru Tanepa'u tōna pāpā, 'o Teri'itevarua Pati'i tōna māmā, nō Tubuai mai rāua. 'Ua fa'a'amuhia 'oia e Joseph Pati'i 'e e Tera'i, 'oia te i'oa pi'i o te māmā fa'a'amu. 'Ua fānau i tā rāua tamāroa 'o Tetuanui Teri'itua te i'oa i te 22 nō tenuare i te matahiti 1958 i te fare ma'i i Makatea. E maha rātou i taua fānaura'a ra 'e 'o Hiri te tuati vahine i ha'afānau iāna. I muri mai i te reira, 'ua fa'aterehia tāna tamaiti i te rā'au tahiti.
Descriptif de l'interview
Tetuanui Teri'itua est né le 31 octobre 1906 à Pā'ea. Il était le fils de Teri'ititeni Teri'itua et de Lucie Vahinehau Neti. Issu d’une fratrie de sept enfants, il en rappelle les prénoms. Il a grandi à Makatea, où il vécut pendant trente-sept ans. Marié à deux reprises, il parle de son dernier mariage avec Pare Tanepa'u, célébré le 13 janvier 1968 à Pā'ea. Le couple résida d’abord à 'Uranui, puis à A'ou'a.
Pare Tanepa'u explique que son père était Te'uraiterouru Tanepa'u et sa mère Teri'itevarua Pati'i, tous deux originaires de Tubuai. Adoptée par Joseph Pati'i et Tera'i — surnom de sa mère adoptive — elle donna naissance à leur fils, Tetuanui Teri'itua, le 22 janvier 1958 à l’hôpital de Makatea. Quatre personnes ont assisté à sa naissance, sous la supervision de la sage-femme Hiri. Pare prodigua ensuite à son fils des remèdes traditionnels.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Papehue, Atitaumata, 'Uranui, A'ou'a, Ti'apa, 'Orofero, Pā'ea, Pape'ete, Puna'auia, Tautira, Papara, Teahupo'o, Vaira'o, Tahiti, Ra'iātea, Huahine, Raroto'a, Makatea, Ta'ahuaia, Tubuai.
Paura Taruia e ta'ata tumu nō Pā'ea i te fenua nō Tahiti.
Paura Taruia est originaire de Pā'ea sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1906
Année de naissance de la personne source : 1906
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tetuanui Teri'itua
Tē fa'ati'a nei 'o Tetuanui i tāna 'ohipa tāi'a, 'oia ho'i e hī tarao, e ho'o ato'a i te i'a i te mātete nō Pape'ete, e hopu i te pāhua, e rama i te pō 'e tāna 'ohipa fa'a'apu e ora ai i te mahana tāta'itahi. E mea 'aravihi tō Pā'ea i te tautai 'ūpe'a i te mātāmua ra 'e i te fare tāvana rātou e fārerei ai i te mātāmua. 'O Toto 'e 'o Parua te mau ta'ata fa'ahiahia o te mata'eina'a. 'O Tiurai te tahu'a rā'au tu'iro'o nō Puna'auia 'e 'ua fa'ahitihia te tahi parau nō taua tahu'a ra. Tē vai ato'a ra te tahu'a rā'au nō Vaira'o, 'ua mo'ehia rā tōna i'oa, nā ta'ata fa'ahiahia ïa i rāpae i tōna mata'eina'a ra. 'Ua rave mai 'oia i te 'ohipa i Makatea, e pātia repo i te ha'amatara'a, e tāpa'o i'oa i muri iho, e ti'a ha'apa'o «caporal» atu ai i te hope'a. Tē fa'ati'a nei 'o Pare i tāna 'ohipa ha'une i te taupo'o, i te pē'ue, 'e i te nira 'ahu.
Tetuanui Teri'itua parle de ses activités de pêche, notamment la capture de la loche. Il vendait son poisson au marché de Pape'ete. Il pratiquait la plongée pour récolter les bénitiers, la pêche de nuit, ainsi que l’agriculture, qui faisait partie intégrante de son quotidien. À Pā'ea, les habitants étaient autrefois réputés pour leur habileté dans la pêche au filet et se réunissaient à la mairie. Parmi les figures marquantes du district, il citait Toto et Parua. Il se souvenait aussi de Tiurai, le guérisseur renommé de Puna'auia, dont il raconte plusieurs histoires. Il mentionne également un guérisseur originaire de Vaira'o, dont il a oublié le prénom. Ces guérisseurs comptaient parmi les personnes remarquables au-delà de son propre district. À Makatea, Tetuanui avait d’abord travaillé comme ouvrier à l’extraction du phosphate, avant de devenir pointeur de noms, puis surveillant, appelé « caporal ». Pare, quant à elle, racontait ses activités artisanales : elle confectionnait des chapeaux et des nattes, et cousait également des vêtements.
Tē hōro'a nei 'o Tetuanui i tōna mana'o i ni'a i te herura'a repo i Makatea 'e te tahi parau nō te mata'i rorofa'i i tupu i te matahiti 1906. Tē fa'ahiti ra 'ōna i te tahi 'ōro'a ha'afeti'ara'a a te taiete i Makatea i te matahiti 1956. 'Ua ha'afeti'ahia na 'ōna i te feti'a veo, te feti'a 'ārio 'e te feti'a 'auro 'ei ha'amāuruurura'a nō tōna rave maorora'a i te 'ohipa i roto i taua taiete. Tē fa'atae nei 'oia i tāna mau parau tumu i te u'i 'āpī, 'ia pa'ari tō rātou ferirura'a. Nō Rimatara tōna mau tupuna. Tē fa'ari'i nei 'ōna 'ia ha'apararehia tāna mau parau i te u'i 'āpī.
Tetuanui Teri'itua donne son avis sur l’exploitation du phosphate et évoque le cyclone de 1906. ll mentionne également une cérémonie de décoration organisée par la Compagnie en 1956 à Makatea, au cours de laquelle il a reçu les médailles de bronze, d’argent et d’or. Il donne des messages essentiels avec la jeunesse afin de nourrir leurs réflexions. Ses ancêtres étaient originaires de Rimatara.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Raymond Vigor
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0118 / SEE0119 / VAT147
Maorora'a / Durée : 88 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Moana Guérin / Tuhiva Lambert

