Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

Hō'ē tāna tamāhine, 'aita e tamari'i nō te vahine mātāmua.
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te tamari'i matahiapo i pohe i te fānaura'a ra. 'Ua haere mai 'ōna i Tahiti i te 'ahuru ma onora'a o tōna matahiti, i Tarona, e tuha'a fenua fatuhia 'e tōna pāpā rū'au i Tīpaeru'i 'e i reira te fa'aeara'a. Tē tātara nei 'oia i te aura'a o te i'oa o taua fenua ra 'o Tarona, 'e tē fa'ati'a nei i te tahi parau nō te fare ha'api'ira'a a te Hau te École Centrale.

Descriptif de l'interview

Théophile Poroi avait une fille, mais n'a eu aucun enfant avec sa première compagne.
Théophile Poroi mentionne la naissance de son premier enfant, décédé à la naissance. Installé à Tahiti depuis l'âge de seize ans, il résidait à Tarona, propriété de son grand-père à Tipaeru'i. Il explique la signification du toponyme Tarona et fait référence à l'École centrale.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Maupiha'a, Pā 'Urānī, Fare'ute, Vaininiore, Arupa, Tarona, Tīpaeru'i, Vaiami, Paraita, Pape'ete, Fa'a'a, Puna'auia, 'Orofara, Pā'ea, Puna'auia, Tahiti, Hotopu'u, Ra'iātea, Harorai, Maupiha'a.

Théophile Poroi e ta'ata tumu nō Pape'ete i te fenua nō Tahiti.
Théophile Poroi est originaire de Papeete sur l’île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Tīpaeru'i i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Tīpaerui sur l’île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1904
Année de naissance de la personne source : 1904

Langues / Te mau reo : Reo tahiti / français

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Théophile Poroi

Tē fa'ahiti nei 'ōna i te tamari'i matahiapo i pohe i te fānaura'a ra. 'Ua haere mai 'ōna i Tahiti i te 'ahuru ma onora'a o tōna matahiti, i Tarona, e tuha'a fenua fatuhia 'e tōna pāpā rū'au i Tīpaeru'i 'e i reira te fa'aeara'a. Tē tātara nei 'oia i te aura'a o te i'oa o taua fenua ra 'o Tarona, 'e tē fa'ati'a nei i te tahi parau nō te fare ha'api'ira'a a te Hau te École Centrale.

Théophile Poroi mentionne la naissance de son premier enfant, décédé à la naissance. Installé à Tahiti depuis l'âge de seize ans, il résidait à Tarona, propriété de son grand-père à Tipaeru'i. Il explique la signification du toponyme Tarona et fait référence à l'École centrale.

Te aura'a nō te i'oa Tīpaeru'i, e tīpaera'a nō te mau rātere i te pō, e fare 'āuri i te mātāmua i Tīpaeru'i.

Théophile Poroi explique que Tīpaeru'i signifiait « accostage des voyageurs de nuit » et évoquait également l'existence passée d’une prison à Tipaeru'i.

Te tahi hīmene nō Tīpaeru'i.

Un chant de Tīpaeru'i.

Tē fa'ahiti ato'a nei 'ōna i te mata'i rorofa'i i tupu i te matahiti 1906.

Théophile Poroi évoque également le cyclone survenu en l’an 1906.

Te tahi parau nō te ma'i rahi. 'O Adolphe Marouo Poroi tōna pāpā, e tāmuta fare te tōro'a — te “Grand hōtel”, te fare fa'ahiahia i patuhia e ana, tei tai noa a'e te vaira'a i te fare ma'i nō Vaiami — Te ta'ata fa'ahiahia ïa tāna e 'ite nei nō roto mai i tōna 'ōpū fēti'i.

Théophile Poroi mentionne également la grippe espagnole. Son père, Adolphe Marouo Poroi, charpentier de métier, était la figure la plus remarquable de la famille. Il avait construit le Grand Hôtel, situé en bord de mer, en face de l'hôpital Vaiami.

Nā te Hau i patu i te fare ha'api'ira'a o te École Centrale.

L'École Centrale avait été construite par le gouvernement.

Te tahi parau nō te 'ōpu fēti'i Frogier, te pāpā iho ā rā 'o Maurice Frogier, te ta'ata fa'ahiahia i rāpae i tōna 'ōpū fēti'i i Tīaperu'i.

Théophile Poroi parle de la famille Frogier, et plus particulièrement du père de Maurice Frogier, qu'il considérait comme la personne la plus remarquable en dehors de sa propre famille à Tīpaeru'i.

'O Tiurai, te tahu'a rā'au fa'ahiahia i Puna'auia 'e 'ua haere ato'a 'ōna i te tahu'a ra. E ora iho ā te ta'ata ma'i i taua tahu'a ra.

Tiurai était un guérisseur réputé à Puna'auia. Il se rappelle avoir eu recours à ses soins. Les malades qu'il traitait finissaient toujours par guérir.

E 'āpe'e na 'oia ia Fa'ahei, 'oia tōna pāpā fa'a'amu, nō te tanu i te mā'a, te ha'ari ato'a ho'i i Hotopu'u i Ra'iātea, 'ahuru ti'ahapa tōna matahiti i taua taime. 'Ua haere mai 'ōna i Tahiti nei i te 'ahuru ma onora'a o tōna matahiti. 'Ua tihepuhia 'ōna 'e te taiete Grand nō te 'ohipa tanu ha'ari i Maupiha'a, e ono 'āva'e i te maoro i 'ō e oti e ho'i mai ai i Tahiti nei.

Théophile Poroi accompagnait Fa'ahei, son père adoptif, pour planter des végétaux et des cocotiers à Hotopu'u, à Ra'iātea, alors qu’il avait un peu plus de dix ans. Il s'installa à Tahiti à l'âge de seize ans et fut ensuite employé par la société Grand pour planter des cocotiers à Maupiha'a pendant six mois, avant de revenir à Tahiti.

Te tahi parau nō te pahī purutia i Maupiha'a.

Théophile Poroi parle d'un navire allemand à Maupiha'a.

Te pahī purutia i iri i ni'a i te a'au i Maupiha'a. 'Ua tihepuhia 'ōna i muri iho e haere i Flynnes*.
Flynnes/Flint* 'aita vau i pāpū te reira ānei te vāhi.

Il évoquait le navire allemand qui avait échoué sur le récif de Maupiha'a. Il fut ensuite utilisé pour se rendre à Flynnes*.
*Flynnes/Flint : je ne suis pas certaine que ce soit le nom exact.

'Ua fātata e piti matahiti i te maoro i taua fenua ra nō te 'ohipa pūhā. I muri iho, rave iho ra 'oia i te 'ohipa i roto i te taiete a Cowan.

Théophile Poroi resta sur l'île pendant près de deux ans pour travailler dans la production de coprah, puis fut ensuite employé par la société Cowan.

E rave 'ohipa uāhu nō te taiete Cowan. E vāere 'aihere i muri iho nō te fare 'oire nō Pape'ete i te ārea matahiti 1951-1956. E 'ohipa pārau, tāmā 'āua te 'ohipa nō Francis Pe'a i Paraita, e va'u matahiti i te maoro i te ārea matahiti 1956-1964. Te tahi parau nō Alfred Poroi 'e tāna tamaiti.

Théophile poroi fut docker pour la société Cowan, puis employé aux espaces verts de la commune de Pape'ete de 1951 à 1956. De 1956 à 1964, il travailla pour Francis Pe'a à Paraita, s'occupant du nettoyage des nacres et de l'entretien des jardins. Il évoque également Alfred Poroi et son fils.

Te tahi parau nō Alfred 'e nō Charles Poroi.

Théophile Poroi parle d'Alfred et de Charles Poroi.

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Titi Neuffer & Suzanne Céran Jérusalémy
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0180 / VAT170
Maorora'a / Durée : 61 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert