
Ha'a-poto-ra'a-parau
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te tahi parau nō Tefautea 'e nō Ta'apuna, te tumu o terā i'oa, e tū'ati i te tahi 'aito nō Puna'auia. E toru tāna tamāroa, 'o Hubert Edouard te matahiapo, 'o Danilo te piti 'e 'o Eddy te hope'a, i te fare ma'i rātou i te fānau-ra'a-hia. Tē tātara nei te tahi ta'ata i te aura'a nō Puna'auia, nō Ta'apuna, nō Punaru'u 'e nō Punavai, 'e tē fa'ahiti ato'a nei 'oia i te parau 'o Puna, te 'aito nō Punaru'u. Tē fa'ahiti nei 'o Rose i te mau tuha'a i Puna'auia mai Fanatea te ha'amata, tē vai nei 'o 'Ōutumaoro, 'o Ta'apuna, 'o Vaitahuri, 'o Atiue, 'o Vaipuari'i. I Puna'auia 'ōna i te fa'aera'a e ono 'ahuru ma iva matahiti i te maoro. tei te pae mou'a, te ti'ara'a o te mau fare i terā ra tau. Tē fa'ahiti nei te tahi ta'ata ē 'o Atiue, te vāhi tu'iro'o o te mata'eina'a. Tē parau nei 'o Rose ē, tei Fanatea te feiā ro'o e fari'ihia ai e te mau taure'are'a nō Puna'auia, e arata'ihia atu ai rātou i te fare hau i terā tau. Te tahi parau nō te 'ōro'a tūramara'a a te fa'aro'o tatorita. 'O Tiurai, e tahu'a rā'au 'ōna, te ta'ata tuiro'o i Puna'auia 'e tē ha'amana'o ra 'ōna i te tahi marite tāna i fa'aora. Tē fa'ahiti nei 'ōna i tāna 'ohipa nirara'a vehi tūru'a, te 'ohipa tāi'a a te hoa tāne, te tupita-ra'a-hia 'o Pape'ete e te pahī purutia ra 'e te ma'i rahi, 'ua ma'i-ato'a-hia 'ōna, nā te tahi taote popa'ā i rapa'au iāna. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te tomora'a fare purera'a tahito i Puna'auia tāna i 'āmui atu, e tāhanahia te mā'a i te ahimā'a i te mau mahana ato'a i terā ra tau, 'ua 'ore rā terā peu i teie mahana.
Descriptif de l'interview
Rose parle de Tefautea et de Ta'apuna, dont l'origine du nom était liée au guerrier de Puna'auia. Elle avait trois fils : Hubert Édouard, l'aîné, Danilo, le deuxième, et Eddy, le dernier, tous nés à l'hôpital. Un homme explique la signification de Puna'auia, de Ta'apuna, de Punaru'u et de Punavai ; il raconte l'histoire de Puna, le guerrier de Punaru'u. Rose énumère les noms des quartiers de Puna'auia : depuis Fanatea, se succédaient 'Ōutumaoro, Ta'apuna, Vaitahuri, Atiue et Vaipuari'i. Elle résidait à Puna'auia depuis soixante-neuf ans. Autrefois, les maisons étaient construites côté montagne. L'homme précise qu'Atiue était un lieu emblématique. Rose explique que les personnalités étaient autrefois accueillies à Fanatea par les jeunes de Puna'auia avant d'être conduites à la chefferie. Elle évoque également la cérémonie des illuminations de la confession catholique. Tiurai, un guérisseur, était une personnalité renommée de Puna'auia, et elle se rappelle qu'il avait guéri un américain. Elle évoque son activité de broderie, surtout pour les taies d'oreillers, ainsi que la pêche pratiquée par son époux, du bombardement de Pape'ete par les navires allemands et de la grippe dont elle avait été malade, qu'un médecin occidental avait soignée. Elle raconte l'inauguration de l'église de Puna'auia, à laquelle elle avait participé, et rappelle qu'à cette époque les aliments étaient réchauffés chaque jour dans le four traditionnel, une coutume qui n'existe plus aujourd'hui.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Tefautea, Ta'apuna, Punaru'u, Punavai, Bel-air, 'Ōutumaoro, 'Orohiti, Vaitahuri, Atiue, Vaipuari'i, Matati'a, Puna'auia, Fanatea, Hotuaraea, Fa'a'a, Pā'ea, Sainte-Amélie, Pape'ete, Ha'apape, Tahiti, Fenua Farāni.
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Rose Te'ura Vi'i
E mea fa'atura roa te tamari'i i te metua, 'ua taui ato'a te reira i teie mahana. Tē ha'amana'o nei 'ōna i te tahi ta'ata tāi'a nō Matati'a 'e te niu o tōna mau tupuna. I te ha'api'ira'a 'ōna i te 'itera'a i te 'ohipa nira fa'araurā'au, tōna pāpā te 'orometua ha'api'i i te reira tau.
Autrefois, les enfants avaient un grand respect envers leurs parents, un comportement qui a changé aujourd'hui. Rose se rappelle un pêcheur de Matati'a ainsi que ses ancêtres fondateurs. Elle avait appris la broderie à l'école, son père était alors leur enseignant.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Edmée Panai
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote : SEE0244 / VAT180
Maorora'a / Durée : 42 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert

