Ha'a-poto-ra'a-parau

Tē fa'ati'a ra 'oia i te hō'ē 'ōro'a fa'aipoipora'a tāna i haere i Mataiea, te rā'au tahiti fa'aterehia hou te fānaura'a 'e te mā'a mātāmua ā a te 'aiū. 'Ua riro tōna māmā rū'au e hoa iti rahi nō te ari'i vahine Marau. 'Ua ma'i-ato'a-hia 'oia i te ma'i rahi i tupu i Tahiti, 'ahuru ma ono tōna matahiti i terā taime. 'E te tahi parau hope'a nō Ripo.

Descriptif de l'interview

Georges raconte une cérémonie de mariage à laquelle il avait participé à Mataiea, ainsi que les remèdes traditionnels administrés après l'accouchement et les premiers aliments du nouveau-né. Sa grand-mère était devenue une grande amie de la reine Marau. Lors de la grippe qui avait frappé Tahiti, il avait lui aussi été malade, il avait alors 16 ans. Il conclut enfin son récit par des propos concernant Ripo.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués :
SEE0284 : Mataiea, Fautau'a, Taraho'i, Pā'ūrani, Patuto'a, Pape'ete, Ti'arei, Tahara'a, Puna'auia, Tautira, Atimaono, Tahiti, Teti'aroa, Mo'orea, Ra'iātea, Porapora, Huahine, Makatea, Tuamotu.
SEE0285 : Ti'arei, Papara, Puna'auia, Māhina, Tahiti, Raroto'a, Farāni.

Georges Vincent e ta'ata tumu nō Pape'ete i te fenua nō Tahiti.
Georges Vincent est originaire de Papeete sur l'île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Taravao i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Taravao sur l'île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1902
Année de naissance de la personne source : 1902

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Georges Vincent

'Ua hīmenehia te tahi hīmene. 'O Tiurai te tahu'a rā'au nō Puna'auia, 'o Teri'iero'o rāua Raiari'i. Tē fa'ahitihia nei te i'oa o te mau tāvana mata'eina'a, 'oia ho'i 'o Pambrun, 'o Poroi, 'o Cardella, 'o Malardé, 'o Bambridge 'e 'o Brault. Te tahi parau i te hope'a nō Loulou Spitz, nō te taera'a mai te CEP 'e te fa'a'apu tō hāmanira'a i te tihota i te reira tau.

George chante une autre chanson et évoque Tiurai, guérisseur de Puna'auia, ainsi que les chefs de district Teri'iero'o et Raiari'i. Il cite également plusieurs maires de Pape'ete, parmi lesquels Pambrun, Poroi, Cardella, Malardé, Bambridge et Brault. Enfin, il parle de Loulou Spitz, de l'arrivée du CEP et de la culture de la canne à sucre, qui servait autrefois à produire du sucre.

Tāna poro'i i fa'atae i te u'i 'āpī 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a. 'Ua fa'ati'a mai 'oia i te tahi mau parau ri'i nō Tuatau, nō Ruanu'u, nō Mono'ihere, nō Tafa'i.

Il adresse un message à la jeunesse afin de renforcer leur réflexion. Il raconte également certains passages de l'histoire de Tuatau, de Ruanu'u, de Mono'ihere et de Tafa'i.

Tē ha'amana'o ra 'ōna ia Martial Iorss, te tamaiti a Hinoi, ia Tearapō, ia Loulou Spitz ato'a, te mau ta'ata fa'ahiahia ïa i tōna ra tau.

Il se rappelle de Martial Iorss, fils de Hinoi, ainsi que Tearapo et Loulou Spitz, personnages importants de son époque.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Jeanne Amini
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote  : SEE0284 / SEE0285 / VAT195
Maorora'a / Durée : 111 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen