Ha'a-poto-ra'a-parau

Te fa'anahora'a o te ahimā'a i fa'aineinehia nō tōna 'ōro'a fa'aipoipora'a. Te tahi parau nō tōna fānaura'a i tāna tamaiti matahiapo. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te mau i'oa pape 'e te mau i'oa fenua e vai nei i tōna mata'eina'a, 'e te parau o te porōmu i fa'atorohia i te matahiti 1945. Te tahi parau nō te tahi ari'i, 'ua mo'ehia rā iāna te i'oa, tei fa'ari'ihia i tōna ra matai'eina'a i terā tau, e mea na'ina'i roa ā 'ōna. E nau parau nō te 'aito ra 'o Vehiatua, te mau vāhi i mau iāna nō roto mai i te tahi hīmene tiurai. Tē fa'ahiti nei 'ōna i tōna pāpā rū'au tei 'aravihi i ni'a i te tautai 'ūpe'a, i reira 'ōna i te 'itera'a i te mau vāhi hīra'a i'a i te mata'eina'a ra. Nā tōna māmā i ha'api'i iāna i te 'ohipa ha'une. 'Ua pohe te hoa tāne i te 10 nō tenuare i te matahiti 1946. Te tahi parau nō te tupita-ra'a-hia 'o Pape'ete, te ma'i rahi 'e te orara'a i tōna ra tau.

Descriptif de l'interview

Marahuria décrit la manière dont avait été préparé le four traditionnel pour son mariage, et se souvenait de la naissance de son aîné. Marahuria cite les noms des rivières et des terres de son district. Elle évoque également un chef, dont le nom lui échappait, qui avait autrefois été accueilli dans le district alors qu'elle était encore enfant. Elle parle du guerrier Vehiatua et des passages qu'elle retenait du chant interprété au mois de juillet. Son grand-père, habile dans la pêche au filet, lui avait transmis la connaissance des lieux de pêche du district. C'est sa mère qui lui enseigna l'art du tressage. Son mari mourut le 10 janvier 1946. Elle rapporte enfin les événements liés au bombardement de Pape'ete, à la grippe espagnole, ainsi qu'à la vie de son époque.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Tīpaeru'i, Fa'a'a, Mama'o, Tuamotu, Vaia'au, Vaipiere, Urihe'e, Tevairoa, Tevaipohe, Maomaoreva, Fau'oro, Pau'ore, Te'ari'ari, Torea, Faremahora, Vai'aro, Pape'ete.

Marahuria Terupe e ta'ata tumu nō Tautira i te fenua nō Tahiti.
Marahuria Terupe est originaire de Tautira sur l'île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Teahupoo i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Teahupoo sur l'île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1898
Année de naissance de la personne source : 1898

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Marie Faraire
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote  : SEE0300 / VAT187
Maorora'a / Durée : 28 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : -