Ha'a-poto-ra'a-parau

Te fa'ahitihia ra te 'ā'ai o te 'aito nō Vaira'o, i roto i teie parau 'o Moeterauri tōna metua fānau, 'o Maui ti'iti'i ra'era'e* tōna i'oa mau 'e e ana tōna vāhi fa'aeara'a. E parau ato'a teie e fa'ahitihia nei nō Te'uravahine, e tanu tiare te 'ohipa, 'oia ato'a ïa te ta'ata mātāmua i 'ite-mata-hia e taua 'aito ra. E mea nā ni'a te 'aito i te hō'ē puhi i te haere i te mau vāhi ato'a 'e nā te tōrea, te tahi ïa manu iti e fa'aara iāna i te pirira'a te 'enemi. Te tahi parau nō te 'aito ra 'o Vehiatua. E 'ōtue tei 'itehia i te tai nō Vavi, 'o te Riri* te vāhi hīra'a 'ā'ahi a te mau tupuna i terā ra tau. I uta te fa'a nō Tefa'arahi nō Tefa'aiti te vaira'a, e parau te mau ta'ata nō Vaira'o, 'o Tema'aroa 'e 'o Tema'apuna* te i'oa, nā te mau tupuna terā i'oa i topa. Tei Vaihoa, te vaira'a o te pahu, e fa'aro'ohia te ta'i i tai. 'Aita rā te ta'i e fa'aro'o-fa'ahou-hia i teie mahana, i uta nō Vaihoa, te ana nō Anafariu te vaira'a.
Maui ti'iti'i ra'era'e* : 'aita vau i pāpū i te i'oa.
Tema'apuna*: 'aita vau i pāpū i te i'oa.

Descriptif de l'interview

La légende de Māui à Vairao précisait que Moetarauri était son parent biologique et que son véritable nom était Māui ti'iti'i ra'era'e*. La grotte constituait son lieu d'habitation. Le récit mentionnait également Te'uravahine, dont l'occupation principale était la plantation de fleurs, et qui fut la première humaine que le guerrier vit. Selon la légende, le guerrier se déplaçait sur une anguille et était averti de l'approche des ennemis par le tōrea, un petit oiseau. Il évoquait également le guerrier Vehiatua. La pointe située du côté de la mer de Vavi, appelée Riri, constituait autrefois un lieu de pêche au thon pour les anciens. À l'intérieur des terres se trouvent les vallées de Tefa'arahi et de Tefa'aiti, que les habitants désignaient aussi sous les noms de Tema'aroa et Tema'apuna*, attribués par les anciens. À Vaihoa se situait un tambour dont le son se propageait jusqu'au rivage, aujourd'hui silencieux, et, à l'intérieur des terres se situait la grotte d'Anafariu.
Maui ti'iti'i ra'era'e* : nom incertain.
Tema'apuna* : nom incertain.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Vaira'o, Vavi, Tefa'arahi, Tefa'aiti, Tema'aroa, Tema'apuna, Vaihoa, Anafariu.

Tinirarii Metua e ta'ata tumu nō Vairoa i te fenua nō Tahiti.
Tinirarii Metua est originaire de Vairoa sur l'île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Vairao i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Vairao sur l'île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1925
Année de naissance de la personne source : 1925

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Marie Faraire
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote  : SEE0307 / VAT189
Maorora'a / Durée : 16 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen