Ha'a-poto-ra'a-parau

E 29 matahiti tō Bertrand Jaunez i tōna taera'a mai i Tahiti 'e tōna tuahine, i te matahiti 1933 ; 'ua fano mai rāua nā ni'a i te pahī ra La Boussole. Tei Honolulu 'oia, i te matahiti 1938, i te fārereira'a ia Sir Peter Birck, 'oia tei poro'i iāna i te pāpa'ira'a reo farāni o te puta « Ancient Tahiti », Tahiti aux temps anciens, i hope iāna i te huri i te matahiti 1943, i Pari. I muri iho te hurira'a reo farāni ia i te ve'a ra ā James Morrison. 'Ua ho'i mai ā i Tahiti i te matahiti 1947 'e 'ua ō i roto i te hō'ē pū mā'imira'a 'ōpuahia e tinai i te ma'i mariri, tāna i tauturu i te 'imira'a moni i te matahiti 1949, e mau atu ra tāua pū i te fa'aterera'a ā te piha o te ea o te fenua. Tōna mana'o i ni'a i te mau tauira'a rarahi 'itehia i Tahiti nei ; te tahua manureva, te ha'amaura'a te CEP 'e te orara'a poritita. 'Ua 'āmui i te tahi mā'itira'a 'āpo'ora'a 'aihu'arā'au 'e te fa'ahitira'a i te mau ta'ata fa'ahiahia mai 'ia Martial Iorss rāua Pouvana'a a O'opa.

Descriptif de l'interview

Bertrand Jaunez est arrivé à Tahiti en 1933, à l'âge de 29 ans, avec sa sœur, à bord de La Boussole. En 1938, à Honolulu, il rencontre Sir Peter Buck, qui lui confia la traduction en français de « Ancient Tahiti », Tahiti aux temps anciens, qu'il acheva à Paris en 1943, puis il réalisa la traduction du Journal de James Morrison. Revenu à Tahiti en 1947, il participa à un projet de lutte contre la filariose, contribua à la création d'un institut de recherche et à la collecte de fonds en 1949, initiative reprise ensuite par le service de santé du territoire. Il s'exprime sur les enjeux de la vie tahitienne notamment la piste d'atterrissage, l'installation du CEP et la vie politique. Il a participé à l'élection des délégués au Conseil des colonies et cite des personnalités telles que Martial Iorss et Pouvana'a Oopa.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Maruapo, Puna'auia, Pape'ete, Blue Lagoon, Lafayette, Pā'ea, Tahiti, Mo'orea, Borabora, Rangiroa, Tuamotu, Le Midi, Paris, Dunkerque, Corse, France, Angleterre, Espagne, Europe, Panama, Amérique du sud, Guyane, Honolulu, Los Angeles, Hollywood, Afrique.

Te mau reo / Langues : Français

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Bertrand Jaunez

Tē fa'ahiti nei 'ōna 'ia Teariki, nō Mo'orea, 'ia Tiurai, te tahu'a rā'au 'e tae noa atu i te S.E.O (Société des Etudes Océaniennes). I te reira tau. Tē fa'a'ite ato'a mai ra 'oia ē, i terā ra tau, varavara te ta'ata i te hāhaere nā rāpae i te pō.

Bertrand jaunez cite Teariki de Mo'orea, le guérisseur Tiurai et la S.E.O (Société des Etudes Océaniennes). Il rappelle par ailleurs qu'à cette époque les Tahitiens sortaient peu le soir.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tea Hirshon
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote  : SEE0246 / VAT202
Maorora'a / Durée : 40 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : -