Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

O Atehi te vāhi fa'aeara'a, te mau tuha'a 'oire nō Puna'auia. Te tautai, e hī i te 'auhopu nā ni'a i te va'a, e 'ofe nō te 'ā'ira, e pārau nō te 'āinu. E hoe roa nā Papara, nā Vaira'o i te tahi taime nō te tautai. Punaru'u, te vāhi pātiara'a ' ōura i te pō. Te 'ohipa a'ua'u pua'a 'ōviri i Tamanu. Te 'ohipa fa'a'apu. Te 'ōutu nō te ta'ata rava'āi, te vāhi tuiro'o i Puna'auia. E nau parau nō te 'aito o Tuatau nō Tamanu i Puna'auia. Te 'ati ma'i rahi, e tāninahia te ta'ata i te auahi. Te 'ōro'a fa'aipoipora'a i Papeno'o. E poro'i fa'aitoito i te u'i 'āpī nō teie tau. Nō Ra'iātea te tupuna, o Tū nō te pae ō te metua tāne, o Teihotua Tapeta te i'oa, o Tinirau nō te pae ō te māmā.

Résumé

Teri'i Tapeta vivait à Atehi. Description des quartiers de Puna'auia. Il pêchait la bonite en pirogue à la canne en bambou. Le bambou servait de canne à pêche et la nacre était utilisée comme leurre. Parfois, on ramait jusqu’à Papara ou Vairao pour pêcher. À Punaru‘u, la pêche nocturne aux chevrettes était une pratique courante. La chasse au cochon sauvage se faisait sur le plateau de Tamanu. L’agriculture. À Puna'auia, la pointe des pêcheurs était un lieu réputé. Des propos évoquent Tuatau, guerrier du plateau de Tamanu. Durant la grippe espagnole, les corps étaient brûlés dans une fosse commune. Une cérémonie de mariage à Papeno'o. Un message d’encouragement est adressé à la jeunesse d’aujourd'hui. Ra'iātea, terre de ses ancêtres : Tū était l’ancêtre paternel de Teihotua Tapeta, tandis que Tinirau était l’ancêtre du côté maternel.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Atehi, Vaipuari'i, Outumaoro, Ta'apuna, Atiue, Punaru'u, Tamanu, Puna'auia, Fa'a'a, Papara, Vaira'o, Papeno'o, Tahiti.

Teri'i TAPETA e ta'ata tumu nō Puna'auia (Vaipuari'i) i te fenua nō Tahiti.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Puna'auia i te fenua nō Tahiti.

Teri'i TAPETA est originaire de Puna'auia (Vaipuari'i) sur l’île de Tahiti.
Interview réalisée à Puna'auia sur l’île de Tahiti.

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Edmée Panai
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte: SEE0253 / VAT018
Maorora'a / Durée : 17 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen