
Ha'a-poto-ra'a-parau
Tē fa'ati'a nei 'oia i te mata'i rorofa'i i tupu i Motutunga i Tuamotu. I muri iho i te reira 'ati, 'ua fa'autahia te huira'atira nā ni'a i te tahi manuā i Tahiti nei i te fare ma'i nō Pape'ete. I muri iho, 'ua fa'aea tōna 'ōpū fēti'i i Fa'a'a, e tuha'a fenua iho ā nō te pae o te māmā. E nau parau nō te ma'i rahi, nō Tiurai te tahu'a rā'au, nō tōna māmā. Te orara'a i te motu nō Fakarava, te mā'a mai te 'īpō ānei, te huru hāmanira'a o te 'īpō. E haere ato'a te huira'atira e 'ohi i te huero manu. Te fa'ati'a ato'a nei 'oia i te taera'a mai te pahī purutia i tua i te ava nō Tahiti. Nō tōna 'ite i te rave i te rā'au tahiti, 'ua hōro'a 'oia i te reira 'ite i te mau ta'ata ato'a e haere atu iāna. Te tahi ato'a parau nō te motu Tāhiri.
Résumé
Ella Tokoragi raconte le passage du cyclone qui avait dévasté Motutunga, dans l’archipel des Tuamotu. Après la catastrophe, les habitants avaient été évacués vers Tahiti à bord d’un navire afin de recevoir des soins à l’hôpital de Pape'ete. Par la suite, sa famille s’est établie à Fa'a'a sur un terrain appartenant à leur mère. Elle évoque également l’épidémie de grippe espagnole, le guérisseur Tiurai ainsi que sa propre mère. Elle décrit la vie sur l’îlot de Fakarava, en particulier l’alimentation locale, comme le 'īpō, une sorte de gâteau à base de farine et ses différentes déclinaison. La population allait aussi récolter les œufs d’oiseaux. Elle relate l’arrivée des navires allemands au large de Pape'ete, près de la passe. Experte en remèdes traditionnels, elle transmet son savoir-faire à ceux qui venaient la rencontrer. Enfin, elle parle également de l’îlot Tāhiri.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Motutunga, Fakarava, Marokau, Tuamotu, Pape'ete, Tavararo, motu Tāhiri, Fa'a'a, Mataiea, Tahiti, France.
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta'ata fa'ati'a / Récit de Ella Tokoragi née Dahl
Te ta'ata fa'ati'a / Récit de Ella Tokoragi née Dahl
Te mau rāve'a / Données techniques :
Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Lucie Péreyre
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0028 / VAT059
Maorora'a / Durée : 54 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Moana Guérin