
Ha'a-poto-ra'a-parau
E iva rātou i roto i tōna 'ōpū, o tāna ïa e fa'ahiti ra te mau i'oa. 'Ua pohe tāna vahine i teie mahana. Nā te 'orometua ra 'o Ta'aroari'i i topa i tō rāua i'oa ha'aipoipora'a. E fa'aea 'ōna i te mata'eina'a nō Tefareari'i 'e e fa'a'apu te 'ohipa. I tautai pinepine na 'oia i te pātia 'āuri nā ni'a i te a'au, 'e e hāmanihia na te 'aufau o te pātia i te pūrau. I teie mahana, e mea fa'a'ohipa a'e te ta'ata i te pupuhi nō te tautai. I terā rā tau, e mea 'aravihi te ta'ata nō taua mata'eina'a i te tautai 'ūpe'a. E fa'a'apu te ta'ata i te merēni, e haere ato'a e fa'a'apu i te motu. Te mau vāhi fārereira'a huira'atira. Te mau ta'ata 'o tei 'atutu te parau i roto i tōna mata'eina'a. Te parau o te ma'i rahi, o tāna ato'a i fa'aruru. Te tāpe'a-ra'a-hia 'o Pouvana'a. 'Ua fa'aturahia 'oia i ni'a i tōna ti'ara'a ti'atono.
Descriptif de l'interview
La fratrie de Temauri Taihoropua comptait neuf enfants. À ce jour, sa femme est décédée. C’est le prêtre Ta’aroari’i qui leur avait attribué leur nom de mariage. Il vivait dans le district de Tefareari’i, où il tirait ses ressources de l’agriculture. Il pêchait également sur le récif, principalement au harpon, utilisant un manche en bois de pūrau. Aujourd’hui, les pêcheurs se servent de fusils sous-marins, mais à son époque, la pêche au filet était aussi très pratiquée et particulièrement maîtrisée. Ils cultivaient de la pastèque, parfois même sur les îlots. Il existait des lieux de rencontre où la population se rassemblait. Il évoque aussi certaines figures marquantes de son district, se souvient de la grippe espagnole, dont il avait lui-même souffert, ainsi que de l’arrestation de Pouvana’a a Oopa. Aujourd’hui, il a honorablement été relevé de ses fonctions de diacre.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Maupiti, Niumaru, Tefareari'i, Pape'ete, Pīra'e.
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Temauri Taihoropua
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Pauline Hotahota
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0055 / VAT072
Maorora'a / Durée : 15 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert