Ha'a-poto-ra'a-parau

'O Manuatera'i Ma'i tōna i'oa. 'Ua fānauhia 'ōna i te 14 nō 'ēperēra i te matahiti 1902 i Maro'e. Tei Ha'apu 'oia i te fa'aera'a, i ni'a i te hō'ē fenua pi'ihia Tamarufenua. 'Ua fa'a'amuhia 'oia e nau ta'ata nō Taha'a, fēti'i iho nō nā metua fānau. 'Ahuru rātou i roto i tōna 'ōpū 'e tē fa'a'ite mai ra 'oia i tō rātou mau i'oa. Hou 'oia 'a fa'aea ai i Ha'apu, 'ua pa'ari 'oia i Taha'a 'e tae roa i te 'ahuru-ma-maha-ra'a o tōna matahiti. 'Ua fa'aipoipo 'ōna i te vahine, 'ua pohe rā i teie mahana. 'Ua fa'aipoipo rāua i te 'oire pū nō Fare, 'ua tupu ato'a te fa'aipoipora'a fa'aro'o, nā rāua iho ā i mā’iti i tō rāua i'oa fa'aipoipo. E iva tamari'i tā rāua i fānau, hō'ē tei pohe, 'e e va'u teie e toe nei, tē fa'a'ite ato'a mai ra 'oia i tō rātou mau i'oa. 'Ua fānauhia te tamari'i i te fare, i te reira tau, e pou mai na te taote nā Ra'iātea nō te ha'afānau i te vahine, nō teie nei tau te fare ma'i. Te mā'a mātāmua e hōro'ahia nā te 'aiū, te rā'au tahiti fa'aterehia i ni'a i te 'aiū. Te tātarara'a parau o te i'oa 'o Ha'apu. Te orara'a i te mahana tāta'itahi : e haere e tautai, e pana i te pāhua 'e te 'ohipa fa'a'apu. Te mau 'ohipa 'aravihi o te mata'eina'a, e fa'atupuhia te mau tata'ura'a tu'ura'a 'ūpe'a i te reira tau, 'aita e tupu fa'ahou i teie nei.

Descriptif de l'interview

Manuatera'i Ma'i est né le 14 avril 1902 à Maro'e. Il a vécu à Ha'apu, sur la terre Tamarufenua. Adopté par un couple originaire de Taha'a, ayant un lien de parenté avec ses parents biologiques, il grandit au sein d’une famille de dix membres dont les noms sont précisés. Son enfance s’est déroulée à Taha'a, mais à l’âge de 24 ans, il s’installa définitivement à Ha'apu. Il y a épousé une femme, aujourd’hui décédée, dont il mentionne le nom. Leur mariage a eu lieu dans le district de Fare, chef-lieu de l’île, où la cérémonie religieuse avait également été célébrée. Ils avaient eux-même choisi leur nom de mariage. De cette union sont nés neuf enfants : l’un d’eux est décédé, mais huit sont encore en vie aujourd’hui, et leurs noms sont cités. Tous sont nés à la maison. À cette époque, l’absence d’hôpital obligeait à faire venir un médecin de Ra'iātea pour assister les accouchements. Les premiers aliments des nourrissons ainsi que les remèdes traditionnels utilisés étaient également évoqués. Il donne sa propre définition de Ha'apu. Dans sa vie quotidienne, il pratiquait la pêche, la collecte des bénitiers, ainsi que l’agriculture. Le district organisait autrefois des concours de pêche au filet, une tradition aujourd’hui disparue.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Maro'e, Tamarufenua, Ha'apu, Parea, Tefareri'i, Fare, Huahine, Taha'a, Tevaito'a, Ra'iātea, Borabora, Pape'ete, Tahiti.

Tetiarahi Tinorua, e ta'ata tumu nō Maro'e i te fenua nō Huahine.
Tetiarahi Tinorua est originaire de Maro'e sur l'île de Huahine.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1902
Année de naissance de la personne source : 1902

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Manuatera'i Ma'i

'O Tamarufenua te i'oa o te fenua o tāna e pārahi nei i te mata'eina'a nō Ha'apu. Tē fa'a'ite mai ra 'oia i te parau o te mau vāhi tuiro'o, te mau vāhi fārereira'a o te mata'eina'a, 'e te parau o te ma'i rahi. Tē fa'ahiti ato'a nei 'oia i te parau o te feiā nō tōna mata'eina'a 'o tei 'atutu te parau. Tē fa'a'ite mai ra 'oia i te mau tōro'a ha'ahia mai e ana, 'āre'a tāna vahine, e nira-'ahu ïa te 'ohipa. Te mau 'ati i ha'afifi i te orara'a o te ta'ata. Te niu o te mau tupuna.

Tamarufenua est le nom de la terre où il résidait, dans le district de Ha'apu. Manuatera'i Ma'i évoque les lieux emblématiques du district, les espaces de rassemblement, les figures marquantes de la communauté, ainsi que l'épisode de la grippe espagnole. Il parle également de son travail, de sa femme couturière, des défis du quotidien auxquels faisaient face les habitants, et rend hommage à ses ancêtres fondateurs.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Pauline Hotahota
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0058 / VAT076
Maorora'a / Durée : 48 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen