
Ha'a-poto-ra'a-parau
E fa'ati'ara'a teie nō tōna orara'a : te tupura'a o tōna fa'aipoipora'a 'e te tau 'a tāvini ai 'oia i roto i te nu'u fa'ehau. 'Ua ora mai na 'oia 'e tāna vahine i roto i te mau fa'aeara'a o te 'aua fa'ehau nō Pape'ete. E maha tamari'i tā rāua i fānau, 'ua pohe rā hō'ē, o tāna ïa e fa'a'ite mai ra te mau i'oa 'e tae noa atu i te tai'o mahana fānaura'a o tā rāua matahiapo. E fa'ati'ara'a parau nō te ma'i rahi i tupu i te tau o te tama'i rahi mātāmua. Tei te fenua Taratoni 'oia i te matahiti 1929 'a 'ite-mata ai 'oia i te pahī rahi Tourville. E nau parau nō te haru-ra'a-hia 'o Pouvana'a i te matahiti 1958. Tē fa'ahiti ato'a nei te vahine i te ma'i pu'upu'u i tupu i te matahiti 1929.
Descriptif de l'interview
François Penilla Y Perella parle de son mariage et de sa carrière militaire, précisant qu’il vivait avec sa femme dans un logement situé au sein de la caserne à Pape'ete. Père de quatre enfants, dont un décédé, il donne leurs prénoms et mentionne la date de naissance de l’aîné. Il évoque également l’épidémie de grippe espagnole survenue durant la première guerre mondiale. En 1929, alors qu’il se trouve en Nouvelle-Calédonie, il avait aperçu le navire Tourville. Il évoque aussi l’arrestation de Pouvana'a en 1958. De son côté, sa femme se souvient de l’épidémie de rougeole survenue également en 1929.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Pape'ete, Ti'arei, Pa'ofa'i, Fautau'a, Auae Fa'a'a, Afareaitu, Mo'orea, Réunion, Nouvelle- Calédonie, Perpignan, France, Nouvelle-Zélande.
Te mau reo / Langues : Français / Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de François Penilla Y Perella
Tē ha'amana'o noa nei ā 'oia i te mau mea i orahia mai e ana i Pōrīnetia farāni nei 'o tei ha'aputapū i tōna 'ā'au. Tē fa'a'ite ato'a nei 'oia i tāna hi'ora'a i te 'ohipa poritita o terā tau. 'Ua fa'a'apu ri'i 'oia i te mā'a i Fa'a'a, ma te fa'a'amu ato'a i te 'ānimara.
François Penilla Y Perella conserve dans sa mémoire quelques émerveillements de la Polynésie et exprime son point de vue sur la politique de l’époque. À Fa'a'a, il cultivait un potager et pratiquait un peu d’élevage.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Ite Temarii
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0069 / VAT086
Maorora'a / Durée : 52 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen