
Ha'a-poto-ra'a-parau
'O Matavai Temahuki tōna i'oa, 'ua fānauhia 'oia i te 6 nō 'ēperēra i te matahiti 1904 i Marutea, i Tuamotu Ma'areva mā. Tē fa'aea nei 'oia i Papara i teie nei. Tē hōro'a nei 'oia i te 'ioa o tōna mau metua. E ono rātou i roto i te 'ōpū tamari'i. 'Ua pa'ari 'ōna i Marokau, 'e i reira 'oia te orara'a e ono 'ahuru matahiti te maoro, nō muri iho 'oia i te haerera'a mai i Tahiti. 'Ua fa'aipoipo 'ōna, 'ua pohe rā te vahine i teie mahana, e nau parau nō tōna mau metua. 'Ua fa'aipoipohia rāua i te 11 nō fepuare i te matahiti 1930 i Marokau. Tē fa'ahiti nei 'oia i tōna 'ōro'a fa'aipoipo i taua fenua ra. Hō'ē 'ahuru tamari'i tā rāua. E nau parau nō te fānaura'a i tā rāua tamari'i matahiapo. 'O Mahaetika te 'oire nō Marokau, tē hōro'a nei 'oia i te mau tuha'a mata'eina'a e vai nei i Marokau.
Descriptif de l'interview
Matavai Temahuki est né le 6 avril 1904 à Marutea, dans l’archipel des Tuamotu-Gambier. Il résidait à Papara. Il mentionne les noms de ses parents et précise qu’il faisait partie d’une fratrie de six enfants. Il a grandi à Marokau, où il avait vécu plus de soixante ans avant de s’installer à Tahiti. Il avait épousé une femme aujourd’hui décédée, dont il cite également les parents. Leur mariage avait eu lieu à Marokau, le 11 février 1930, et il en décrit la cérémonie. Ensemble, ils ont eu dix enfants. Il évoque la naissance de leur aîné. Maehaetika constituait le chef-lieu de Marokau, et il en détaille les différents secteurs.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Marutea, Ma'areva, Hikueru, Topitike, Tevekuteitei, Mahaetika, Vaiori, Marokau, Papara, Tahiti.
Paura Taruia e ta'ata tumu i te fenua nō Marutea.
Paura Taruia est originaire de Marutea aux Tuamotu.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Papara i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Papara sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1904
Année de naissance de la personne source : 1904
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Certaines archives sonores présentées sur Varovaro a Ti’i ont été restaurées et légèrement raccourcies. En raison de la détérioration des enregistrements originaux, les passages devenus inaudibles ont été retirés afin de préserver la qualité d’écoute.
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Matavai Temahuki
Te orara'a i te mahana tāta'itahi, e haere 'oia e tāi'a. Tē fa'a'ite mai ra 'oia i te mau vāhi o te motu i reira te huira'atira e 'āmuitahi ai, 'e tae noa atu i te parau o te feiā 'itehia o tōna mata'eina'a. Te tahi 'ā'amu iti nō Marokau. I te hope'a, tē fa'ahiti nei 'oia i tōna mau tōro'a i taua fenua ra.
Matavai Temahuki évoque son quotidien, en particulier ses activités de pêche. Il mentionne les lieux de rassemblement des habitants sur l’île, ainsi que certaines figures remarquables de son district. Il raconte également une légende de Marokau, puis parle des différents métiers qu’il exerçait sur l’île.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Raymond Vigor
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0145 / VAT114
Maorora'a / Durée : 58 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert