Ha'a-poto-ra'a-parau

'O Tetuanuihe'era'i Teahui te i'oa, 'o Tetuanuimarurau ato'a te i'oa. 'Ua fānauhia 'oia i te 22 nō māti i te matahiti 1905 i Uturoa, i te fenua nō Ra'iātea. Tē fa'ahiti nei 'oia i tōna pāpā rū'au, 'oia ato'a ïa tōna pāpā fa'a'amu, 'e tōna mau metua, tō rātou matahiapo, hō'ē 'ahuru ma toru rahira'a rātou tamari'i. E ono 'ahuru ti'ahapa matahiti tōna i tōna pārahi-tumu-ra'a i Tahiti, inaha 'ua pa'ari 'oia i Patio, i Taha'a. Tē fa'ati'a ra 'ōna i te 'ōro'a fa'aipoipora'a i tupu i Patio, te fa'aeara'a i Farepu'a i Taha'a. Hō'ē tāna tamari'i tamaroa i fānau, o tāna ato'a ïa e fa'ati'a nei te tupura'a o tōna fānaura'a ma te ha'apāpū mai i te feiā i tae atu. 'Ua fa'a'amu ato'a mai 'oia e iva tamari'i 'e hau atu ā.

Descriptif de l'interview

Tetuanuihe'era'i Teahui portait aussi le prénom de Tetuanuimarurau. Née le 22 mars 1905 à Uturoa, sur l'île de Ra'iātea, elle évoque son grand-père, qui a été son père adoptif, et ses parents. Aînée d’une fratrie de treize enfants, elle a grandi à Patio, sur l’île de Taha'a. Elle s’est définitivement installée à Tahiti à un peu plus de soixante ans. Elle raconte la cérémonie de son mariage célébrée à Patio et parle de sa vie à Farepu'a, à Taha'a. Elle a un fils et avait également adopté neuf enfants ou davantage. Elle décrit la naissance de son fils et les personnes présentes ce jour-là.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués :
SEE0148 : Uturoa, Fetuna, Ra'iātea, Iripau, Farepu'a, Upo'oma'u, Pahure, Hauroa, Patioroa, Vaite'ofe, Rauoi, Tupenu, Tipeta, Hitimata, O'ohoi, Patio, Hipu, Ru'utia, Tiva, Poutoru, Pahoa, Pahoa hō'ē, Pahoa piti, Taha'a, 'Ārue, Taravao, Tahiti, Borabora, Nouméa.
SEE0149 : Patio, Murifenua, Fetuna, Puna'auia, Papara.

Paura Taruia e ta'ata tumu nō Uturoa i te fenua nō Ra'iātea.
Paura Taruia est originaire de Uturoa sur l'île de Ra'iātea.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Papara i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Papara sur l'île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1905
Année de naissance de la personne source : 1905

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tetuanuimarurau Teahui

Te mā'a mātāmua e fa'a'amuhia i te 'aiū, e ma'a purera'a iti te fa'atupuhia i muri mai i te fānaura'a. 'O Patio te i'oa tumu o te mata'eina'a. Te mau tuha'a fenua nō Patio. Nō te matahiti 1955 'oia te fa'aea-tumu-ra'a i Tahiti. Tē fa'ati'a nei rā 'oia i te huru o tōna orara'a i Taha'a i te mau mahana ato'a, tē ha'amana'o ra 'oia i tāna 'ohipa tāi'a, e 'ūfao i te 'ū'ū nā ni'a i te a'au (e parau tō Taha'a i te 'ī'ihi e 'ū'ū), 'e te 'ohipa fa'a'apu. Mea 'ite tō te mata'eina'a i te tautai ava i taua tau ra. 'O Pa'ia te marae e vai nei i uta, i Tupenu 'e tē ha'apāpū nei 'ōna i te mau vāhi e fārerei ai te huira'atira i te mātāmua. Te tahi paripari nō Patio, e mou'a tei ni'a 'o Patioroa, e tahua tei raro 'o Vaite'ofe, e 'ōutu tei tai 'o Rauoi. Te tahi pāta'uta'u nō te pape 'o Pahoa te i'oa. Te mau ta'ata fa'ahiahia nō Patio 'e i rāpae i tōna mata'eina'a. Tē fa'ahiti mai ra 'oia i te mau 'ohipa i ravehia mai e ana i tōna tau 'āpīra'a 'e tōna 'ite i te hāmani rā'au tahiti. E nau parau nō te ma'i rahi i tupu i te matahiti 1918 i Taha'a 'ua ro'o-ato'a-hia 'oia i taua mai ra, 'ahuru ma toru noa matahiti tōna i te reira taime.

Les premiers aliments donnés au nouveau-né étaient accompagnés d’une petite prière après la naissance. Patio est le nom d’origine du district, dont elle mentionnait les différents secteurs. En 1955, elle s’est installée définitivement à Tahiti, mais garde en mémoire sa vie quotidienne à Taha'a. Elle se souvient notamment de ses activités de pêche, pratiquant la pêche à la ligne au rouget sur le récif — technique appelée en tahitien « 'ūfao i te 'ū'ū », le terme 'ū'ū désignant le rouget dans sa région. Elle cultivait également la terre. Autrefois, les habitants du district étaient passés maîtres dans l’art de la pêche dans les passes. Elle mentionne le marae de Pa'ia, situé à l’intérieur des terres de Tupenu, ainsi que les lieux où les habitants se rassemblaient autrefois. Elle évoque un chant dédié à la terre de Patio, mentionnant Patioroa, la montagne principale, Vaite'ofe, le terrain de réunion, et Rauoi, la pointe. Elle parle aussi d’un chant rythmique (pāta'uta'u) dédié à la rivière de Pahoa. Elle se souvient des personnes remarquables de Patio et d’ailleurs, de ses propres activités de jeunesse, et de son savoir-faire dans la préparation de remèdes traditionnels. Elle se souvient de la grippe espagnole de 1918 qui avait touché Taha'a ; elle-même en avait souffert à l’âge de treize ans.

Tē fa'a'ite nei 'oia i te mau 'ōro'a i orahia e ana i Patio 'e tōna hepohepo i mua i te mau peu tumu i mo'emo'e i teie nei. . Tē fa’atae nei ‘oia i te tahi mau parau i te u'i 'āpī 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a. 'Ua tutu'u 'oia i tōna 'ite nō te rā'au tahiti i te hō'ē o tāna tamāhine fa'a'amu. Tē hōro'a nei 'oia i te parau fa'ati'a 'ia fa'a'atutuhia tāna mau parau i te mau ta'ata ato'a.

Elle évoque les cérémonies auxquelles elle avait assisté à Patio et exprime son regret face à la disparition de certaines coutumes. Elle adresse des paroles d'encouragement aux jeunes, afin de nourrir et fortifier leur esprit. Son savoir en matière de remèdes traditionnels a été transmis à l’une de ses filles adoptives. 

E nau parau nō te hoa tāne, nō tāna 'ohipa tāpūpū tīfaifai, 'e te poro'i e fa'atae i te u'i 'āpī. Tē hōro'a nei 'oia i te parau fa'ati'a 'ia tae tāna mau parau i roto i te mau ta'ata ato'a.

Célestine parle de son compagnon, évoque son activité de découpe de tissus et partage des conseils essentiels destinés aux jeunes d’aujourd’hui. Elle a donné son accord pour que ses paroles soient rendues publiques.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Raymond Vigor
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0148 / SEE0149 / VAT116
Maorora'a / Durée : 75 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert