Ha'a-poto-ra'a-parau

E piti 'ahuru ma piti matahiti tō Louis Picard i tōna taera'a mai i Ra'iātea, i te 'āva'e tetepa o te matahiti 1932. Reva atu ai 'oia i Borabora 'ei ha'api'i tamari'i. I taua tau ra, tei raro ā te mau fenua nō Raro mata'i i te Hau tāmaru farāni. 'Ua riro mai 'oia 'ei 'orometua ha'api'i i roto i te tahi fare ha'api'ira'a i 'āmui na e hānere ti'ahapa tamari'i i roto i nā piha ha'api'ira'a e toru o taua fare ha'api'ira'a iho, 'e e toru ana'e ho'i rātou 'orometua ha'api'i i reira. 'Ua fa'ata'a 'oia i tāna fa'anahora'a nō te ha'api'i i te reo farāni i te tamari'i. I mara'a noa na te nūmera tamari'i 'o tei manuia i roto i tā rātou ha'api'ira'a i te mau matahiti ato'a. 'Ua fa'atuha'ahia 'oia i te matahiti 1962. *'Ua riro te mau fenua nō Raro mata'i 'ei fenua 'aihu'arā'au Farāni nō 'Ōteānia i te matahiti 1932.

Descriptif de l'interview

En septembre 1932, à 22 ans, Louis Picard arrive à Ra'iātea puis part enseigner à Borabora. Les îles Sous-le-Vent étaient encore soumises au Protectorat*. Il travaille dans une école de trois classes regroupant plus de cent élèves pour seulement trois enseignants. Il enseigne le français aux enfants et présente sa méthode. Chaque année, davantage d’élèves obtenaient le certificat d’études. Il prit sa retraite en 1962. *Les îles-Sous-le-Vent faisaient partie des Établissements français de l’Océanie en 1932.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués :
SEE0018A : Uturoa, Ra'iātea, Vaitāpē, Nunu'e, Fa'anui, 'Ānau, Matira, Borabora, Tupai, Pape'ete, Hitia'a, Taravao, Māhina, Tahiti, Maupiti, Marquises, Mangareva, Hao, Moruroa, Fangataufa, Tuamotu, Nice, Paris, Marseille, Dunkerque, France, Pologne, Timor, Australie, Nouvelle-Zélande, Londres, Angleterre, Salomon, Californie, Panama, Tunisie.
SEE0018B : Tahiti, Taravao, Chili, Argentine, La Paz, Chili, Valparaiso, Pape'ete, Marquises, Mangareva, Timor, Australie, Nouvelle-Zélande, 'Āna'a, Tuamotu, Salomon, Chili, La Paz, Argentine, Valparaiso, Amérique du Sud.
SEE0019 : Fari'ipiti, Mission, Taunoa, Pape'ete, Tautira, Mara'a, A'ou'a, Vaiatu, Pā'ea, Fa'a'a, Hamuta, Pīra'e, Taharu'u, Papara, Vaira'o Teahupo'o, Marquises, Nouméa, France.

Louis Picard e ta'ata tumu nō Pā'ea i te fenua nō Tahiti.
Louis Picard est originaire de Pā'ea sur l'île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Nunue i te fenua nō Borabora.
Interview réalisée à Nunue sur l'île de Bora Bora.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1910
Année de naissance de la personne source : 1910

Te mau reo / Langues : Français & Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Louis Picard (SEE0019A)

Tonohia atu ra 'oia i Pape'ete i te matahiti 1939, I te 'ōmura'a ra o te matahiti 1940, ha'amata mai ai 'oia e amo i te mau ti'ara'a hururau : 'ei ti'a fa'atere nō te tahi fare ha'api'ira'a, 'ei rave 'ohipa a te Hau i te fare Rata, i te pū Rātio, 'ei tuati ma'i ato'a ho'i, 'e 'aita ā e fare 'oire i te reira tau. I te tau o te piti o te tama'i rahi, e fa'arevahia na te mau pīahi nō Porapora i tā rātou mau hi'opo'ara'a i Ra'iātea, 'e tae roa atu ra i te mahana 'a 'iritihia ai te tahi pū hi'opo'ara'a i ha'amauhia i Vaitāpē. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te mau 'ati i tupu i Pōrīnetia nei i te ārea matahiti 1939-1945, ia Alain Gerbault, 'e te taera'a mai o te nu'u marite i te 'ō'o'a nō Porapora i te matahiti 1942, piri i te hānere manuā tei ō mai. E hitu tāna tamari'i. 'Ua riro 'oia 'ei tāvana hau 'e i muri iho 'ei fa'aa'o nō te 'āpo'ora'a rahi. (SEE0018B)

Envoyé à Pape'ete en 1939, il occupe dès 1940 plusieurs fonctions : directeur d’école, agent administratif, employé à la Poste, à la Radio et infirmier, à une époque où la mairie n’existait pas encore. Pendant la Seconde Guerre mondiale, les élèves de Borabora devaient se rendre à Ra'iātea pour passer leurs examens, jusqu’à l’ouverture d’un centre à Vaitāpē. Il rappela les difficultés rencontrées en Polynésie entre 1939 et 1945, la figure d’Alain Gerbault et la présence américaine à Borabora à partir de 1942, marquée par l’arrivée de près de cent navires de guerre dans la baie. Père de sept enfants, il exerce ensuite les fonctions d’administrateur, puis de conseiller à l’Assemblée territoriale. (SEE0018B)

Tē fa'ahiti nei 'oia i tōna mau tupuna / Louis Picard parle de ses ancêtres. (SEE0019)

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Manolita Pahuiri
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0018 / SEE0019 / VAT120
Maorora'a / Durée : 71 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert