
Ha'a-poto-ra'a-parau
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te mau tuha'a fenua 'e te mau mata'eina'a e vai nei i Taha'a. 'Ua fa'aea 'ōna i pīha'i iho i te metua tāne fa'a'amu, 'oia tōna pāpā rū'au, i Tiva, i te mata'eina'a nō Ru'utia.
Descriptif de l'interview
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle des différents secteurs et districts de Taha'a. Elle a grandi à Tiva, situé dans le district de Ru'utia, auprès de son père adoptif, qui était aussi son grand-père.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Vaito'are, Hau'ino, Patio, Niua, Tautau, Tiva, Fareva'a, Te'o'opa, Pa'ipa'i, Pufaravao, Vairupe, Ru'utia, Fa'a'aha, Ha'amene, Vaipiti, Motu Ti'a'iri, Poutoru, Iripa'u, Pahure, Tipeta, Upo'oma'u, Hatupa, Taha'a, Maupiti, Raro mata'i, Tapuamu, Murifenua, Pueheru, Tupenu, Ti'ipoto, Porapora, Opoa, Taputapuātea, Ra'iātea, Ma'atea, Vaihī, Vaimora, Tīpaeru'i, Pape'ete, Tahiti. Nouméa.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura e ta'ata tumu nō Hau'ino i te fenua nō Taha'a.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura est originaire de Hau'ino sur l’île de Taha'a.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Tipaerui i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Tipaerui sur l’île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1913
Année de naissance de la personne source : 1913
Langues / Te mau reo : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Teiva Tetuaiteroi Pupaura
Te orara'a i te mahana tāta'itahi i Ru'utia, tē fa'ati'a nei 'ōna i te tautai 'auhopu a te pāpā rū'au i tua. 'O Tamari'i Ru'utia te i'oa i topahia na i ni'a i tōna poti. 'O Fareva'a te marae i tai, i Te'o'opa, te tahi ïa tuha'a fenua i Ru'utia. Tē fa'ahiti ato'a nei 'ōna i te mau vāhi hīra'a i te 'auhopu. E 'auihia te 'auhopu nō te ho'o, tā rātou ïa 'imira'a moni i te tau 'a ora noa ai te pāpā rū'au.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura raconte la vie quotidienne à Ru'utia, en particulier la pêche à la bonite que son grand-père pratiquait au large. Son bateau portait le nom de Tamari'i Ru'utia. Fareva'a était le marae situé côté mer, à Te'o'opa, une parcelle de terre du district de Ru'utia. Elle évoque aussi les environs où pêcher la bonite. La bonite, conservée et enveloppée dans des feuilles de cocotier, était vendue, ce qui leur permettait de gagner de l’argent à l’époque où son grand-père vivait encore.
E fa'a'apuhia na te 'ufi 'e te vavai i te pae mou'a nō Pufaravao, tō rātou tuha'a fenua i Ru'utia. E mea 'ite tō te mata'eina'a i te 'ohipa tautai tāora i roto i te roto i te mātāmua ra. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te marae nō Fareva'a e vai nei i te pae miti. E rapa, te tahi ïa 'ōfa'i mai te to'a ra te huru, tei fa'a'ohipahia nō te fa'ati'a i taua marae ra. Tē tātara mai ra 'oia i te aura'a o te pi'ira'a o taua 'ōfa'i ra, te rapa.
Ils cultivaient de l’igname et du coton sur le versant montagneux de Pufaravao, leur terrain situé à Ru'utia. Les habitants étaient réputés pour leur habilité dans la pêche aux cailloux, autrefois courante dans la baie. Elle parle du marae de Fareva'a, situé côté mer. Pour l’édifier, on utilisait des pierres appelées rapa, des pierres semblables au corail, dont elle donne la définition précise.
Tē fa'ahiti nei 'ōna te marae nō Fareva'a.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle du marae de Fareva'a.
Te vānira te fa'a'apu fa'ahiahia roa a'e i Taha'a. Tē ha'amana'o nei 'ōna ia Tuahine, te tāvana nō Poutoru, 'oia ato'a ïa te 'ona vānira rahi ro'a a'e i te reira tau. 'Ua pohe rā 'ōna i teie nei. E fa'a'apu vānira iti rahi tāna i te 'ōutu nō Vaipiti i Poutoru. 'O Tautau te motu i tai ia Ru'utia, 'ua 'ite te feiā tāi'a i te tau horora'a o te ume tārei i taua motu ra, e vāhi i'a roa i te reira tau.
La vanille était la principale culture de Taha'a. Elle se souvient de Tuahine, maire de Poutoru, alors plus grand producteur de vanille, aujourd’hui décédé. Il possédait une vaste plantation dans la baie de Vaipiti, à Poutoru. Tautau était l’îlot situé au large de Ru'utia. Les pêcheurs connaissaient bien la saison où les ume tārei (Naso lituratus) s’y rassemblaient, à une époque où l’îlot était renommé pour l’abondance de ses poissons.
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te parau nō te ma'o 'o 'Upa'upa te i'oa.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle du requin nommé 'Upa'upa.
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te parau o nā ma'o e piti nō Opoa, te tu'āne 'e te tuahine, pi'ihia rāua Ari'ima'o.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle des requins nommés Ari'ima'o, un frère et une sœur, qui se trouvaient à Opoa.
Tei Opoa te vāhi nohora'a 'o Ari'ima'o, e tā'amura'a fēti'i tōna i te 'ōpū fēti'i Paraurahi. Tē fa'ahiti nei 'ōna i tōna mau tupuna nō te pae o te māmā, 'e tō rātou pū-marae tei reira te ti'ara'a o nā 'ūrī e piti.
Opoa était le lieu de résidence d’Ari'ima'o. Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle de son lien de parenté avec la famille Paraurahi. Elle mentionne aussi ses ancêtres maternels et leur marae, où se dressaient deux chiens.
Te parau o nā 'ūrī e piti, 'o Huitaravaitera'i 'e 'o Te'urari'itemarufa'aturatemarama.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura relate l’histoire de Huitaravaitera'i et de Te'urari'itemarufa'aturatemarama, les deux chiens.
Te parau nō te 'ōfa'i 'Ere'ere fenua 'e tōna ti'ara'a fare i Ru'utia. 'O Pufaravao te reva i pīha'i iho i tō rātou fare.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle de la pierre 'Ere'ere fenua et de l’emplacement de sa maison à Ru'utia. Pufaravao était la source proche de leur habitation.
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te parau nō te mau reva e vai nei i te mata'eina'a nō Ru'utia mai ia Pufaravao 'e 'o Vairupe. Tē ha'amana'o ra 'ōna i te mau 'ohipa i ravehia na i te mātāmua nō te 'ohipa tiurai. E fa'a'ohipahia na te 'āretu 'ei vauvau ta'otora'a i roto i te mau fare tiurai. 'Āre'a te 'autī, nō te hāmani ïa i te hei, te 'una'una ïa e fa'a'ohipahia i te reira tau, nō teie nei te maire. E fārerei te huira'atira i te reira tau i te māhora e vai nei i Tiva. E nau parau nō te mou'a ra 'o Mokotea, i reira te 'ōtu'u e tau ai, e tae roa mai i teie mahana.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura évoque les sources du district de Ru'utia, comme Pufaravao et Vairupe. Elle se souvient des activités d’autrefois en juillet : les habitants allaient récolter de l'āretu, une graminée locale servant à tapisser le sol des baraques foraines où ils dormaient. Ils coupaient aussi des feuilles de 'autī (Cordyline fruticosa) pour fabriquer des couronnes, plante autrefois utilisée, aujourd’hui remplacée par les fougères. Les habitants se rassemblaient autrefois sur la place de Tiva. Elle parle également de la montagne de Mokotea, encore aujourd’hui.
Te mau rāve'a / Données techniques :
Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : John Neuffer dit Titi & Tutana Tetuanui
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0191 / VAT127
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert