Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

Tē fa'ati'a nei 'ōna i tōna haerera'a mai i Tahiti nei. 'Ua rave i te 'ohipa i Pape'ete mai te matahiti 1930 'e tae atu i te matahiti 1941. Tē fa'ati'a nei 'ōna i tōna orara'a i te reira tau i Tahiti, 'e tōna fa'aeara'a i te tāne, 'ua ora ato'a na rāua i Makatea nei. 'Ua pohe tōna pāpā fa'a'amu i te matahiti 1939.
E mea ta'a'ē roa te orara'a i Raro mata'i mā i tōna ra tau 'e i teie mahana, 'aita e tuea fa'ahou. 'Ia tae i te tau o'e, e tomo 'āmui te tamāroa 'e te tamāhine i te 'uru maoa i te mou'a, te 'ohipa fa'ahiahia ïa tāna i 'ite i tōna ra tau 'o mo'e i teie mahana.

Descriptif de l'interview

Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle de son séjour à Tahiti. De 1930 à 1941, elle avait travaillé à Pape'ete et raconte sa vie à cette époque, aux côtés de son compagnon, ainsi que leur vie à Makatea. Son grand-père est mort en 1939. La vie dans les Îles Sous-le-Vent était alors très différente de celle d’aujourd’hui, au point qu’on ne pouvait plus les comparer. Pendant les périodes de disette, garçons et filles partaient en montagne cueillir du 'uru mûr (fruit de l’arbre à pain), une expérience marquante qu’elle a vécue et qui a désormais disparu.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Pape'ete, Puna'auia, Tahiti, Tiva, Tepua, Taha'a, Tevaito'a, Ra'iātea, Porapora, Raro mata'i, Makatea, Vanuatu, Fenuaura.

Teiva Tetuaiteroi Pupaura e ta'ata tumu nō Hau'ino i te fenua nō Taha'a.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura est originaire de Hau'ino sur l’île de Taha'a.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Tipaerui i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Tipaerui sur l’île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1913
Année de naissance de la personne source : 1913

Langues / Te mau reo : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Teiva Tetuaiteroi Pupaura - III

Te mau 'ohipa e ha'afifi i te ta'ata i teie mahana. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te tahi 'ōro'a fa'ahiahia i fa'atupuhia i Tiva i te fenua nō Taha'a.

Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle des difficultés que les gens rencontrent aujourd’hui et raconte une cérémonie remarquable à laquelle elle a assisté à Tiva, sur l’île de Taha'a.

Te mau peu tumu i mo'e 'e tāna e tātarahapa nei i teie mahana.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura évoque les coutumes disparues qu’elle regrette aujourd’hui.

Te mau poro'i e fa'atae i te u'i 'āpī 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a. Te niu o tōna mau tupuna.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura adresse des messages à la génération actuelle pour stimuler leur réflexion et évoque ses ancêtres fondateurs.

Te parau nō Paraurahi metua.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle de Paraurahi, le père.

Te ti'ara'a o te tahu'a hi'ohi'o.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura évoque la situation de guérisseurs dotés du don de voyance.

Te parau nō Paraurahi metua, te tahi tahu'a hi'ohi'o.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle de Paraurahi, le père, guérisseur doté du don de voyance.

Te parau nō Taofe, e tahu'a hi'ohi'o nō Porapora.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle de Taofe, guérisseur doté du don de voyance, originaire de Bora Bora.

Te parau nō Tupua, e tahu'a hi'ohi'o ato'a 'ōna nō Porapora, 'e e aura'a fēti'i tōna 'e te pāpā fa'a'amu. Te parau nō Tiurai, te tahu'a rā'au nō Puna'auia.

Teiva Tetuaiteroi Pupaura évoque également Tupua, guérisseur de Borabora doté du don de voyance, parent de son père adoptif, ainsi que Tiurai, le guérisseur de Puna'auia.

E mahi te mā'a e 'āmuhia na i te tau o'e i Tiva.
À Tiva, pendant les périodes de disette, on consommait du mahi, une pâte de fruit d’arbre à pain fermentée et conservée en silo.

Te tahi hīmene tārava nō te fa'aro'o porotetani.
Chant traditionnel protestant.

Tōna mau 'ite, te 'ohipa a te hoa ha'aipoipo i Makatea.
Teiva Tetuaiteroi Pupaura parle de ses savoirs et du métier exercé par son époux à Makatea.

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : John Neuffer dit Titi & Tutana Tetuanui
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0192 / VAT128
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert