
Ha'a-poto-ra'a-parau
'O Teiva Hono'ura Manahune tōna i'oa, 'ua fānauhia 'ōna i te 3 nō tiurai i te matahiti 1905 i Rikitea, i te fenua nō Ma'areva. 'Ua pa'ari 'ōna i Pīra'e nei, i te tuha'a fenua nō Momo'e. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te i'oa o tōna metua fānau. E parau tāna e fa'ahiti ra nō te vahine mātamua, e hitu tamari'i tā rāua, e toru tē ora nei i teie mahana. 'Ua fa'aea 'ōna i te piti o te vahine 'e 'ua fa'aipoipohia rāua i Pīra'e 'aita i maoro a'e nei. Tē fa'ati'a nei 'ōna i tō rāua 'ōro'a fa'aipoipora'a, 'ua tahuhia te ahimā'a i te reira mahana. 'Ua fa'a'amu rāua i te tamari'i i muri iho. E parau ato'a teie nō te fānaura'ahia tāna mau tamari'i nō te vahine mātāmua, te mau ta'ata i 'āmui i taua mau fānaura'a ra, te rā'au tahiti i fa'aterehia i muri a'e i te fānaura'a 'e te mā'a e fa'a'amuhia i te 'aiū. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te huru o te mau ta'ata i tōna mata'eina'a i te reira tau. 'O Pare te i'oa mātāmua 'o Pīra'e. Tē fa'ahiti nei ōna i tōna tau tamari'ira'a, te hotu o te moana, te raura'a o te i'a, 'oia ho'i tōna orara'a i te reira tau. Tē fa'ati'a nei 'oia i te 'ā'ai o te puhi, e fa'ahiti nei i te parau nō te tahi ta'ata nō Mataiea, e ha'a puhi te 'ohipa 'e tōna mau ta'ata raverave e hitu.
Descriptif de l'interview
Teiva Hono'ura Manahune est né le 3 juillet 1905 à Rikitea, sur l’île de Mangareva. Il a grandi à Pīra'e, sur la parcelle de terre appelée Momo'e. Il mentionne les noms de ses parents et parlait de sa première compagne, avec laquelle il eut sept enfants, dont trois sont encore en vie aujourd’hui. Plus récemment, il avait épousé une seconde femme à Pīra'e, et raconte leur mariage marqué par la préparation d’un four traditionnel. Ensemble ils adoptèrent des enfants. Il évoque la naissance de ses enfants du premier lit, les personnes présentes lors des accouchements, ainsi que les remèdes traditionnels et les aliments donnés aux nouveaux-nés. Il décrit les habitants de son district à son époque. Pare était le nom d’origine de Pīra'e. Il parle de son enfance, des ressources de la mer, de la diversité des poissons et de son quotidien. Il raconte aussi la légende de l’anguille, l’histoire d’un homme originaire de Mataiea, pêcheur d’anguille, et de ses sept compagnons.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Rikitea, Ma'areva, Momo'e, Momo'e piti, Tutera'i, Te'una, Tematahi, Temari'i, Motu'ura, Pīra'e, Mataiea, Puna'auia, Māhina, Papeno'o, 'Ārue, Fa'a'a, Tīpaeru'i, Manu hō'ē, Pape'ete, Tahiti, Ra'iātea.
Paura Taruia e ta'ata tumu nō Pirae i te fenua nō Tahiti.
Paura Taruia est originaire de Pirae sur l'île de Tahiti.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Pirae i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Pirae sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1905
Année de naissance de la personne source : 1905
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Teiva Hono'ura Manahune
Tē fa'ahope nei 'ōna i te 'ā'ai o te puhi. Tē fa'ahiti ato'a nei 'ōna i te mau vāhi i reira te huira'atira e fārerei ai i te mātāmua i tōna mata'eina'a ra. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te tahi 'ā'amu nō Pīra'e, e fa'ahiti nei i te parau o te tahi pua'a taehae.
Teiva Hono'ura Manahune raconte la fin de la légende de l’anguille. Il évoque aussi les lieux où la population se rassemblait autrefois dans son district et relatait une légende de Pīra'e à propos d’un cochon sauvage.
Tē fa'ahope nei 'ōna i te 'ā'amu o te pua'a taehae. Te tahu'a rā'au nō 'Ārue, 'oia te tahi ta'ata fa'ahiahia o tāna i 'ite i tōna ra tau. E parau nō te ma'i rahi. Te mau peu tumu i mo'e 'e tāna ïa e hepohepo nei i teie mahana. Te mau ha'api'ira'a e hōro'a i te tamari'i 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a.
Teiva Hono'ura Manahune achève le récit de la légende du cochon sauvage. Il parle du guérisseur d'Ārue, une figure marquante de son époque. Il évoque également la grippe espagnole et exprime ses regrets face aux coutumes disparues. Enfin, il rappelle les enseignements à transmettre aux enfants pour stimuler leur réflexion.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tapita Letellier
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0257 / SEE0258 / VAT130
Maorora'a / Durée : 87 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert