
Ha'a-poto-ra'a-parau
Tē hōro'a nei 'ōna i te i'oa o tōna mau metua, tō te tamari'i ato'a ho'i, e pae rātou, pau roa ē ora nei i teie mahana. 'Ua pa'ari 'ōna i Taravao 'e tē ha'apāpū nei 'ōna i te mau vāhi fa'ahiahia 'e tae noa atu te mau vāhi i reira te huira'atira e fārerei ai i te mātāmua i Taravao nei.
Descriptif de l'interview
Fane Marurai donne les noms de ses parents ainsi que de ses enfants, au nombre de cinq, tous vivants encore au moment de l'enregistrement. Elle a grandi à Taravao et précise les lieux emblématiques du district ainsi que les endroits où la population se réunissait autrefois.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Afa'ahiti, Tuihoni, Te'aputa, Taravao, Torea, Tearama'a, Teara, Vairua, Papeari, Faratea, Pape'ete, Vaiha, Ti'arei, Taunoa, Hitia'a, Tahiti, Mai'ao, Maupiti, Pōrīnetia, Fenua Purutia, Fenua Farāni.
Fane Marurai e ta'ata tumu nō Hitiaa i te fenua nō Tahiti.
Fane Marurai est originaire de Hitiaa sur l’île de Tahiti.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Taravao i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Taravao sur l’île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1892
Année de naissance de la personne source : 1892
Langues / Te mau reo : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Fane Marurai
Te tahi parau nō 'Ōfa'iara'a.
Des propos concernant 'Ōfa'iara'a.
Te tahi pehepehe nō Taravao.
Un chant de Taravao.
'O Viénot, 'o Aroro te mau ta'ata tu'iro'o.
Viénot et Aroro étaient des personnes remarquables.
Te ma'i fiva pāniora i tupu i Tahiti nei.
L’épidémie de grippe espagnole survenue à Tahiti.
Tōna 'aravihi i te 'ohipa tanu tiare 'e te rima'ī.
Son habileté à planter les fleurs et dans l’artisanat.
Te taera'a mai te 'evaneria.
L’arrivée de l’Évangile.
Te mau 'ati tāna i fa'aruru mai te pupuhira'ahia 'o Pape'ete, te ma'i rahi 'e te mata'i rahi.
Fane Marurai a traversé des épreuves telles que le bombardement de Pape'ete, la grippe espagnole et les cyclones.
Tāna mau parau tumu e hōro'a i te u'i 'āpī 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a.
Discours fondamentaux adressés à la jeunesse d’aujourd’hui afin de renforcer leurs réflexions.
Te fa'ahitira'a i te ma'o 'o Tahahu moana 'ei niu o tōna mau tupuna.
Elle racontait que son ancêtre fondateur était le requin Tahahu Moana.
'O Pi'ihoro te tahi 'ūrī, e niu ato'a o tōna mau tupuna 'e te tahi parau nō Putera, tōna pāpā rū'au.
Fane Marurai racontait aussi que son ancêtre fondateur était le chien Pi'ihoro et évoquait son grand-père, nommé Putera.
'Ua 'ōpere 'oia i tōna mau 'ite 'ia Mata, te hō'ē o tāna tamāhine.
Fane Marurai a transmis ses connaissances à l’une de ses filles, nommée Mata.
Te mau rāve'a / Données techniques :
Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Sylvain Perry
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0280 / VAT139
Maorora'a / Durée : 24 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert

