Ha'a-poto-ra'a-parau

'O Tahitoari'i Temauriora'a tōna i'oa, 'ua fānauhia 'ōna i Vai'are i te 'āva'e nō 'ātete i te matahiti 1891. 'Ua fa'ahiti mai 'oia i te i'oa o nā metua fānau, i tōna revara'a i te fenua Farāni i te matahiti 1914 'e i te fa'aipoipora'a i te vahine i muri iho i Tema'e, te mata'eina'a ïa tāna e pārahi nei 'e tae roa i teie mahana. 'O Te'avaro-Te'aharoa, te mata'eina'a rahi i te mātāmua ra. Tē fa'ahiti ato'a nei 'oia i tāna mau tōro'a i tōna tau 'āpīra'a ra, e fa'ehau ato'a ho'i i reva na i te fenua Farāni i te tama'i i tupu i te matahiti 1914. Tē ha'amana'o ato'a ra i tāna mau tautai i te mātāmua ra 'e te taote ra o Cassiau.

Descriptif de l'interview

Tahitoari'i Temauriora'a est né à Vai'are en août 1891. Il donne les noms de ses parents biologiques. En 1914, il est parti en France. Plus tard, il se maria à Tema'e, district où il vivait depuis. Autrefois, Tema'e faisait partie d’un vaste territoire traditionnel appelé Te'avaro–Te'aharoa. Il évoque aussi ses activités professionnelles de jeunesse, son service militaire, son séjour en France pendant la guerre de 1914, les différentes pêches qu’il pratiquait autrefois et parle du médecin Cassiau.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Vai'are, Te'avaro, Ari'iofa, Vai'ofa, Taruto, Tema'e, Paetou, Tia'ia, Maharepa, Paopao, Piha'ena, Te'avaro-Te'aharoa, Fa'ato'ai, Vaiharuru, Tepa'uma, Mo'orea, Pape'ete, Fa'a'a, Tahiti, Fenua Farāni.

Tahitoari'i Temauriora'a e ta'ata tumu nō Vai'are i te fenua nō Mo'orea.
Tahitoari'i Temauriora'a est originaire de Vai'are sur l'île de Mo'orea.

E uiuira'a mana'o tei tupu nō Tema'e i te fenua nō Mo'orea.
Interview réalisée à Tema'e sur l'île de Mo'orea.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1891
Année de naissance de la personne source : 1891

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tahitoari'i Temauriora'a.

'Ua fa'ahiti 'oia i te mau rāve'a tautai i tōna ra tau, 'e te parau o te hō'ē ta'ata 'aravihi i te 'ohipa tāi'a. Tē hōro'a nei 'ōna i tāna tātarara'a o te aura'a o te i'oa 'o Tema'e, te mau vāhi tu'iro'o i taua mata'eina'a ra 'e te mau 'aito ato'a ho'i o te fenua. Te tahi ato'a parau nō Ra'iri, te i'oa o te hō'ē mou'a, 'e nō Pierre Loti tāna i fa'ati'a hope'a nei.

Tahitoari'i Temauriora'a cite les outils qu’il utilisait autrefois pour la pêche et mentionne une personne reconnue pour son habileté dans ce travail. Il explique la signification de Tema'e, évoque les lieux remarquables du district ainsi que les guerriers de l’île. Enfin, il parle de Ra'iri, le nom d’une montagne, et évoque Pierre Loti.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Pauline Hotahota & Ite Temarii
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0081 / VAT155
Maorora'a / Durée : 51 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen