Ha'a-poto-ra'a-parau

'O Te'arere Piere tōna i'oa. 'Ua fa'ati'ahia e ana te huru o te fānaura'a i 'Ānau, i te fenua nō Porapora, te mā'a mātāmua 'e te rā'au tahiti ato'a ho'i i fa'aterehia e ana nō te tamari'i. E nau parau ato'a nō te huru o te orara'a i tōna tau 'āpīra'a ra i reira. Fa'aea mai nei 'oia i Mo'orea i muri iho, i pīha'i iho i tōna metua vahine 'e tē fa'ati'a ra 'ōna i te ma'i rahi i tupu ato'a na i taua fenua ra. Tē fa'atae nei 'oia i tāna mau parau fa'aitoito i te feiā 'āpī nō teie tau, 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a. 'Ua fa'ahitihia na te tahi aura'a nō Ha'apiti 'e te tahi ato'a parau nō Tunui, te ta'ata fa'ahiahia i taua mata'eina'a ra.

Descriptif de l'interview

Te'arere Piere raconte comment se déroulaient les accouchements à Anau, sur l'île de Bora-Bora, et mentionne les premiers aliments et les remèdes traditionnels qu'elle a administrés à ses enfants. Elle évoque également sa jeunesse sur l'île avant d'aller vivre à Mo'orea auprès de sa mère, où elle se souvient de la grippe espagnole qui avait touché l'île. Elle adresse des messages à la jeunesse d’aujourd'hui pour stimuler leur réflexion, Elle donne une définition de Ha'apiti et évoque Tunui, une personne remarquable du district.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : 'Ānau, Pu'e, Fa'anui, Porapora, Mauru'u, Ha'apiti Afareaitu, Paopao, Maharepa, Mo'orea, Pape'ete, Tahiti.

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Pauline Hotahota
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte  : SEE0089 / VAT161
Maorora'a / Durée : 25 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen