
Ha'a-poto-ra'a-parau
'O Era Tamataua tōna i'oa, 'ua fānauhia 'ōna i te matahiti 1902 i Nunu'e i te fenua nō Porapora. 'Ua pa'ari 'ōna i Porapora, e piti tamāhine tāna i fānau i reira 'e 'ua fa'aea i Mo'orea mai te matahiti 1930, i te mata'eina'a nō Piha'ena, i reira ato'a 'ōna i te fa'aipoipora'a i tāna tāne tei pohe i te matahiti 1978. Nā Ra'imae ti'atono i topa i tō rāua i'oa fa'aipoipo. 'Ua fa'ahitihia na te i'oa o nā metua fānau o te hoa tāne, tō te tamari'i hope'a tei fānauhia i Mo'orea. I te reira tau, 'o Fare'ura te tāne ha'afānau i te vahine. E fa'a'apu te 'ohipa i tōna tau 'āpīra'a. E hāmani ato'a na 'oia i te pia māniota, 'e te tātara mai ra 'oia i tōna ravera'a. Tē ha'amana'o ra 'ōna i te 'ōro'a tāmā'ara'a i tupu i tōna fa'aipoipora'a, i Paopao te ta'ata e fārerei ai i te mātāmua ra 'e tei Porapora 'ōna i te fa'aeara'a, a tupu ai te ma'i rahi i te matahiti 1918.
Descriptif de l'interview
Era Tamataua est née en 1902 à Nunu'e, sur l'île de Borabora. Elle a grandi à Borabora, a eu deux filles, puis s'installa à Mo'orea en 1930 dans le district de Piha'ena, où elle épousa son mari, décédé en 1978. Le diacre Ra'imae avait donné leur nom de mariage. Elle cite le nom des parents de son époux, précisant que leur dernier enfant était né à Mo'orea. À cette époque, Fare'ura était celui qui assistait les femmes lors des accouchements. Dans sa jeunesse, elle pratiquait l’agriculture et savait préparer l’amidon de manioc, dont elle explique la fabrication. Elle se rappelle également du banquet organisé à son mariage et raconte que les gens se retrouvaient autrefois à Paopao. Elle se trouvait à Borabora lors de l’épidémie de la grippe espagnole de 1918.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Paopao, Rotui, Piha'ena, Fa'ato'ai, Mo'orea, Porabora, To'ahotu, Ra'iātea, Huahine, Nu'uhiva.
Era Rauihi Tamataua e ta'ata tumu nō Nunu'e i te fenua nō Porapora.
Era Rauihi Tamataua est originaire de Nunu'e sur l'île de Bora Bora.
E uiuira'a mana'o tei tupu i te fenua nō Mo'orea.
Interview réalisée sur l'île de Moorea.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1902
Année de naissance de la personne source : 1902
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Era Rauihi Tamataua
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Pauline Hotahota
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0090A / VAT162
Maorora'a / Durée : 30 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen

