Varo Varo

Ha'a-poto-ra'a-parau

Te tahi parau nō te pahī purutia i tupita ia Tahiti 'e te piti o te tama'i matahiti 1939-1945.

Descriptif de l'interview

Théophile Poroi parle des navires allemands ayant bombardé Tahiti, puis de la Seconde Guerre mondiale (1939‑1945).

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Pā'ōfa'i, Pape'ete, Tahiti, Maharepa, Mo'orea, Uturoa, Hotopu'u, Ra'iātea, Fenua Peretāne.

Théophile Poroi e ta'ata tumu nō Pape'ete i te fenua nō Tahiti.
Théophile Poroi est originaire de Papeete sur l’île de Tahiti.

E uiuira'a mana'o tei tupu i Tīpaeru'i i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Tīpaerui sur l’île de Tahiti.

Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1904
Année de naissance de la personne source : 1904

Langues / Te mau reo : Reo tahiti / français

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Théophile Poroi

'O Monowai te i'oa o te pahī i fa'auta i te mau tamari'i Tahiti i te Fenua farāni.

Le Monowai était le navire qui avait transporté les Tamari'i Tahiti, jeunes hommes mobilisés de Tahiti, vers la France.

Te tahi parau nō Pouvana'a 'e te va'a tau'ati 'o Hōkūle'a.

Théophile Poroi évoque Pouvana'a ainsi que la pirogue double Hōkūle'a.

'Ua riro te moni rū'au 'ei 'ohipa faufa'a i tāna hi'ora'a 'e tē fa'ahiti nei 'ōna i te mau 'ōro'a fa'ahiahia tāna i 'āmui atu.

Théophile Poroi considère la pension de retraite comme une initiative remarquable et évoque les cérémonies auxquelles il a assisté.

Tē fa'ahiti nei 'ōna i te niu o tōna mau tupuna. 'O De Carpegna te i'oa o tōna pāpā rū'au, te pāpā o tōna metua tāne, nō Peretāne 'ōna. Nō Mo'orea tōna māmā rū'au, 'aite rā i mau iāna tōna i'oa.

Théophile Poroi évoque ses ancêtres fondateurs. Son grand-père paternel se nommait De Carpegna et venait d'Angleterre. Quant à sa grand-mère, elle était originaire de Mo'orea, mais il a oublié son nom. »

Tē fa'atae nei 'oia i te tahi poro'i i te feiā 'āpī nō teie tau. 'O Ha'apai Teipotemarama a Teihota'ata, te i'oa o tōna māmā tei parauhia 'e te ta'ata uiui.

Théophile Poroi adresse des messages à la nouvelle génération. D'après l’enquêteur, sa mère portait le nom de Ha'apai Teipotemarama a Teihota'ata.

Te mau rāve'a / Données techniques :

Papa mātāmua / Support original : cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Titi Neuffer & Suzanne Céran Jérusalémy
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Côte : SEE0181 / VAT171
Maorora'a / Durée : 30 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert