
Ha'a-poto-ra'a-parau
Tē fa'ahiti nei 'ōna i te mau ta'ata tu'iro'o, 'oia ho'i 'o Riro Mauri nō te 'ohipa hāmani poti 'e 'o Teamo Temauri nō te 'ohipa fa'a'apu. Tē ha'amana'o ato'a ra 'ōna i te tahi ta'ata 'o Mauri te i'oa, 'aita rā 'ōna i 'ite i tōna paera'a, nō te tautai tira ïa. Nō Pāniora mai terā ta'ata, 'ua fa'aea i te hō'ē vahine nō Porapora 'e 'ua fānau i tā rāua huā'ai. I topahia ai te i'oa 'o Tautira i ni'a i te mata'eina'a, nō te mea e tautai tira te 'ohipa, 'e tē fa'ati'a nei 'ōna i te fa'anahora'a ravehia i taua mata'eina'a ra 'ia tae i te mau 'ōro'a rarahi. Tē vai ra te puna i'a, e hurihia te 'ōmi'i i ni'a 'ia mānuia te tautai tira. Tē ha'amana'o ato'a ra 'ōna i te hō'ē puna i'a i Te'o'opa te vaira'a, 'aita fa'ahou rā i teie mahana, 'ua ravehia e te tahi ta'ata. Tei Pahure ato'a te tahi puna i'a. Te tahi parau nō Mauri 'e te mau ta'ata fa'ahiahia, 'o Himau te tahi tei riro i te 'ei tāvana nō Uturoa i Ra'iātea, 'o Tiurai te tahu'a rā'au tu'iro'o nō Tahiti 'e te tahi parau nō vetahi mau ta'ata tāna i rapa'au. 'O Tupua te tahu'a nō Ra'iātea 'itehia nō te umu tī, 'o Te'arere te tamāhine a Tupua i reira 'ōna i te 'itera'a i te parau nō te umu tī. 'O Tahiri, te tahi ta'ata nō Avatoru i te fenua nō Ra'iroa. I Ma'atea e 'āfa'ihia ai te tino pohe o te ta'ata, i roto i te feo. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te tahi parau māere nō Ponao vahine, 'ua pohe terā vahine 'e 'ua ora fa'ahou mai 'ōna.
Descriptif de l'interview
Tinitua évoque plusieurs personnes de renom : Riro Mauri, connu pour la construction de bateaux, et Teamo Temauri pour l'agriculture. Il se rappelle également d'un certain Mauri, spécialiste de la pêche au tira. Cet homme était un Espagnol établi avec une femme de Bora Bora, avec laquelle il eut une descendance. Tautira était associé à la pêche au tira, et il décrit le déroulement de cette pêche collective, réalisée lors de grandes célébrations dans le district. Il mentionne l'existence d'une pierre en forme de poisson (puna), utilisée rituellement pour assurer le succès de la pêche au tira. Il se souvient d'une pierre identique à Te'o'opa, aujourd'hui disparue, prise par une personne. Une autre pierre puna se trouvait à Pahure. Il évoque Mauri et plusieurs autres figures marquantes : Himau, devenu maire d'Uturoa à Ra'iātea ; Tiurai, le guérisseur réputé de Tahiti, dont il rapporte des récits de guérisons. Tupua était le prêtre de Ra'iātea, connu pour sa maîtrise du umu tī (rituel de la marche sur le feu). Tupua avait transmis à sa fille Te'arere les paroles rituelles associées au umu tī. Il évoque également Tahiri à Avatoru (Rangiroa). À Makatea, les corps des défunts étaient déposés dans les grottes coralliennes de l'île. Il rapporte enfin un récit étonnant concernant Ponao vahine, une femme déclarée morte qui serait revenue à la vie.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Ra'iroa, Avatoru, Tuamotu, Tapu'amu, Papau, Te'o'opa, Tiva, Vaia'au, Pahure, Ahuari'i, Taura'atapu Murifenua, Poutoru, Pati'i, Taha'a, Uturoa, Ra'iātea, Puna'auia, Tautira, Papara, Pā'ea, Tane, Tahiti, Parea, Huahine, Porapora, Farāni, Pāniora, Ma'atea, Tuamotu, Nu'uhiva.
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Tinitua Tinitua
Tē fa'ahope nei 'ōna i tāna parau nō Ponao vahine. I te 'ahuru ma va'u o te matahiti 'ōna i te ha'amatara'a i te 'ohipa, e ta'ata fa'a'apu nā mua roa, 'e i muri iho, 'ua rave i te 'ohipa nā te tahi popa'ā e maha matahiti i te maoro. I tōna ho'ira'a i Taha'a, e fa'a'apu te 'ohipa mai te matahiti 1939 'e tae atu i te matahiti 1976. I muri mai i te reira, rave noa iho ra 'oia i te 'ohipa rima'ī. 'Ua 'ite 'ōna i te ha'afānau i te vahine, 'ua rave ato'a 'ōna te reira 'ohipa mai te matahiti 1939. Teie rā, tē ha'amana'o ra 'ōna i te tahi vahine tāna i ha'afānau i te matahiti 1937 i te pae Tuamotu mā. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te mau i'oa fenua e vai nei i Murifenua i te mata'eina'a nō Tapu'amu i te fenua nō Taha'a, tōna mau tupuna 'e te tahi 'ōro'a fa'ahiahia tāna i 'āmui atu. Tē fa'ahiti nei te tahi vahine i te mau tāpa'o fa'a'itera'a iāna e aha te tamari'i e pū mai i te ao ; e tamāhine ānei, e tamāroa ānei.
Tinitua termine son récit sur Ponao Vahine. Il avait commencé à travailler à l'âge de dix-huit ans, d'abord dans l'agriculture, puis pour un employeur étranger pendant quatre ans. À son retour à Taha'a, il travailla dans l’agriculture de 1939 à 1976, année où il cessa cette activité. Il pratiqua également l’artisanat en fin de carrière. Il savait assister les femmes lors des accouchements, activité qu’il pratiquait depuis 1939. Il se souvient toutefois avoir assisté une femme à l’accouchement en 1937 aux Tuamotu. Il cite les toponymes de Murifenua, dans le district de Tapu'amu sur l’île de Taha'a, évoque ses ancêtres et se rappelle d’une cérémonie remarquable à laquelle il avait assisté. Une femme mentionnait des signes qui lui permettaient de prédire le sexe de l'enfant à naître.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tutana Tetuanui-Peters & Tiare Tahuaitu
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote : SEE0269 / VAT183
Maorora'a / Durée : 62 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Tuhiva Lambert

