
Ha'a-poto-ra'a-parau
1- Matarau Teamotuaitau
'Ua tātara-māite-hia te tumu 'e te aura'a o te i'oa ato'a o te fenua nō Mo'orea mai tei ha'api'ihia e te mau tupuna : 'o Vaimoia te i'oa mai te tau āu'iu'i mai ā, 'o 'Aimeho nui i te rara varu te piti 'e 'o Mo'orea atu ra te i'oa i teie mahana tei ha'api'ihia i te mau tamari'i i roto i te mau fare ha'api'ira'a.
2- Te hoa here a Charles Ma'i
Tē fa'ati'a nei 'ōna i te 'ā'amu 'o Tapuhute 'e 'o Fetunani'a, nā 'aito tumu nō Ha'apiti, i 'aro ato'a na rāua i Tahiti 'e i Mo'orea, 'e te ha'apāpū ato'a mai ra 'oia i te aura'a o te i'oa 'o Teahupo'o, Vaira'o e tū'ati i nā 'aito ra. Tē fa'ahiti ato'a nei 'ōna i te pahī Tourville 'e te manureva mātāmua i tae i Mo'orea i te matahiti 1927, e tamari'i noa ā 'ōna. 'Ua fa'atae 'oia i tāna parau tumu i te u'i hou 'ia pa'ari tō rātou ferurira'a 'e te tahi ato'a parau nō te hōtēra Club i Mo'orea.
3- Te tamahine a Marama Tevaeari'i
I muri iho i te fānaura'a, e fa'aterehia te rā'au tahiti nō te māmā fānau, nō te tamari'i ato'a 'e tāna tātarara'a o te parau o te tīfaifai.
Descriptif de l'interview
1- Matarau Teamotuaitau
Matarau explique les noms de l'île de Mo'orea tels qu'ils lui avaient été transmis par les anciens, en précisant pour chacun leur origine et leur signification : Vaimoia, le premier nom, issu des temps anciens ; 'Aimeho nui i te rara varu, le deuxième nom ; et Mo'orea, le nom actuel, enseigné aujourd'hui aux enfants à l'école.
2- Te hoa here a Charles Ma'i
La femme raconte la légende de Tapuhute et Fetunani'a, guerriers de Ha'apiti ayant combattu à Mo'orea comme à Tahiti, et explique l'origine des noms de Teahupo'o et de Vaira'o en lien avec ces deux guerriers. Elle évoque également le passage du navire Tourville, ainsi que la présence d'un aéroplane à Mo'orea en 1927, alors qu'elle était encore enfant. Elle adresse des messages essentiels à la jeunesse d'aujourd'hui pour nourrir leur réflexion, ainsi que quelques propos concernant l'hôtel Club de Mo'orea.
3- Te tamahine a Marama Tevaeari'i
La femme aborde les remèdes traditionnels administrés après l'accouchement, tant pour la mère que pour l'enfant, et propose également une définition du tīfaifai.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués :
1- Vaimoia, 'Aimeho nui i te rara varu, Mo'orea, Fa'arua, Ha'apiti, Tapua'emanu, Mai'ao, Revamotu.
2- Ha'apiti, Papeto'ai, Te'avaro, Paopao, Maharepa, Mo'orea, Pā'ea, Papara, Mataiea, Papeari, Teahupo'o, Vaira'o, Tahiti, Ra'iātea.
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récits de Matarau Teamotuaitau
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Pauline Hotahota
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote : SEE0093 / VAT193
Maorora'a / Durée : 26 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Moana Guérin

