
Ha'a-poto-ra'a-parau
'O Joseph Lanteires te i'oa, 'ua fānauhia 'ōna i te 29 nō mati i te matahiti 1905 i Pape'ete. 'O Alfred, Jean Lanteires te metua tāne, 'ua mo'e rā iāna te i'oa o te metua vahine. E iva rātou i roto i te 'ōpū tamari'i 'e tē fa'ahiti nei 'ōna i tō rātou mau i'oa. I Papeari 'oia i te fa'aeara'a i teie nei. E piti taime 'oia i te fa'aipoipora'a 'e tē fa'ati'a nei 'ōna i te fa'aipoipora'a mātāmua fa'atupuhia i Papeari i te tau 'o Fa'arere ā te tavana i reira, 'e te tupura'a te 'ōro'a tāmā'ara'a i muri noa mai. Nā tōna pae i topa i te i'oa fa'aipoipo. I Afe'u te fa'aeara'a i muri iho, e fenua fatuhia e te vahine mātāmua. I te pohera'a te vahine fa'aipoipo mātāmua, i Huahine 'oia i te fa'aeara'a, e maha matahiti i te maoro, i reira 'oia i te fārereira'a i te piti o te vahine. 'Ua 'āmui i te fānaura'a o tāna mau tamari'i ato'a 'e tē fa'ahiti ra 'oia i te fānaura'ahia tāna tamahine Yvette. Tē fa'ahiti ato'a mai ra 'oia i te tanura'a o te pito, te pū-fenua 'e te rā'au tahiti fa'aterehia i muri mai i te fānaura'a. E nau parau nō te huru o te mata'eina'a i tōna ra tau, tē ha'amana'o ra 'ōna ia Maheanu'u 'e ia Anapa, 'itehia rāua nō te 'ohipa tāi'a i Papeari 'e tae noa atu ia Harrison Smith. 'O Vaiari te i'oa tumu 'o Papeari, tōna 'ōti'a : e moti i Ma'ara ē horo roa i Vaitarua. Teie mai ïa te mau tuha'a fenua o te mata'eina'a; te vai nei 'o Teruamo'o, 'o Vai'ite, e pape, 'o Teahatea, e fa'a, 'o Vaimā, e pape, 'o Tevaipohe, 'o Pa'ui, 'o Afe'u, 'o Mataraoa. Tōna mana'o i ni'a i te aura'a o terā parau Vaiari.
Descriptif de l'interview
Joseph Lanteires est né le 29 mars 1905 à Pape'ete, fils d'Alfred Jean Lanteires ; il ne se souvient plus du nom de sa mère. Il appartenait à une fratrie de neuf enfants, dont il cite les noms. Au moment de son témoignage, il vivait à Papeari. Il s'était marié à deux reprises. Son premier mariage avait été célébré à Papeari, à une époque où Fa'arere était chef de district ; le banquet avait eu lieu immédiatement après la cérémonie. Le nom marital avait été attribué de son côté. À la suite de ce mariage, il avait vécu à Afe'u, sur des terres appartenant à sa première épouse.
Après le décès de celle-ci, il s'était installé à Huahine pendant quatre ans, île d'origine de sa seconde épouse. Il avait assisté à la naissance de ses enfants et relate notamment celle de sa fille Yvette, évoquant l'enterrement du cordon ombilical et du placenta, ainsi que les remèdes traditionnels administrés après l'accouchement. Il décrivait également son district à cette époque, se souvenant de Maheanu'u et d'Anapa, pêcheurs réputés de Papeari, ainsi que d'Harrison Smith. Il rappelle que Vaiari était le nom ancien de Papeari, dont les limites s'étendaient de Ma'ara à Vaitarua. À l'intérieur de ce territoire se trouvaient notamment Teruamo'o, Vai'ite (rivière), Teahatea (vallée), Vaimā (source), Tevaipohe, Pa'ui, Afe'u et Mataraoa. Il donne enfin son point de vue sur la signification du toponyme Vaiari.
Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Mission, Pape'ete, Pā'ea, Taunoa, Afe'u, Ma'ara, Vaitarua, Teruamo'o, Vai'ite, Teahatea, Vaimā, Tevaipohe, Pa'ui, Mataraoa, Ti'itaviri, Tema'o, Faratea, Muturea, Mata'irea, Puraha, Papeari, Vai'ete, Pape'ete, Papeno'o, Taravao, To'ahotu, Tahiti, Mo'orea, Ha'apu, Maro'e, Parea, Huahine, Temehani, Ra'iātea, Makatea, Nu'uhiva, Marquises, Farāni.
Joseph Lanteires e ta'ata tumu nō Pape'ete i te fenua nō Tahiti.
Joseph Lanteires est originaire de Papeete sur l'île de Tahiti.
E uiuira'a mana'o tei tupu i Pape'ari i te fenua nō Tahiti.
Interview réalisée à Papeari sur l'île de Tahiti.
Matahiti fānaura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1905
Année de naissance de la personne source : 1905
Te mau reo / Langues : Reo tahiti
Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Joseph Lanteires
E tāi'a te 'ohipa e ora ai i te mahana tāta'itahi i Papeari, e tāi'a 'oia nā Pa'ui 'e nā To'ataehae. E fa'a'apu mā'a ato'a i Afe'u 'e i Taunoa. 'Ua riro te fa'a nō Tita'aviri, te fa'a ato'a i uta i Faratea 'e te roto nō Taravao 'ei vāhi tu'iro'o i te mata'eina'a. I te fare tīvira te huira'atira e fārerei ai i te mātāmua i Papeari. Tē fa'ahiti nei 'ōna i te 'ā'ai o te hō'ē ma'o 'itehia i te fa'a nō Tita'aviri 'e tē hīmene nei 'ōna i te tahi hīmene. E feiā 'itehia tōna pāpā rū'au, 'oia ho'i 'o Claude, 'e tōna metua tāne, 'oia 'o Jean, to'opiti nō roto mai i te 'ōpū fēti'i Lanteires. 'Ōna ato'a te tahi, 'ua 'itehia tōna parau i te mata'eina'a nō te 'ohipa moto i tōna 'āpīra'a ra. Tē fa'ahiti nei 'oia i te parau o vētahi mau ta'ata fa'ahiahia nō Papeari ; 'oia 'o Charley Brown nō te 'ohipa fa'a'apu, 'o Anapa 'e 'o Maheanu'u nō te pae o te tāi'a 'ūpe'a. 'O Ma'u'u Teri'itahi nō te 'ohipa hōtēra i To'ahotu. Tē fa'ati'a nei 'ōna i te tupura'a te ma'i rahi i te fenua i reira tōna māmā i te pohera'a, 'o Ha'amatahiapo Fa'afatua Taumi tōna i'oa. 'Ua hōro'a i tōna 'ite o te tautai i tāna mau tamari'i ato'a. Tē ha'amana'o ra 'ōna i te huru o tōna orara'a, te hāmanira'a fare, te 'ohipa a te ta'ata i te matahiti 'āpī, te huru o te tāvana i terā ra tau.
Joseph vivait de la pêche et se rendait par Pa'ui et par To'ataehae pour pêcher à Papeari. Il cultivait également des légumes à Afe'u, à Taunoa. La vallée de Tita'aviri, située à l'intérieur des terres à Faratea, ainsi que le lagon de Taravao constituaient des lieux emblématiques du district. Autrefois, les habitants se réunissaient au bureau de l'état-civil de Papeari. Il relate une légende liée à un requin connu de la vallée de Tita'aviri et chante une chanson.
Son grand-père, Claude, et son père, Jean faisaient partie des figures marquantes de la famille Lanteires. Comme lui, il avait été boxeur dans sa jeunesse. Il citait parmi les personnalités remarquables de Papeari Charley Brown pour l'agriculture, Anapa et Maheanu'u pour la pêche au filet, ainsi que Ma'u'u Teri'itahi pour l'hôtellerie à To'ahotu. Il évoque la grippe espagnole, au cours de laquelle sa mère, Ha'amatahiapo Fa'afatua Taumi, était décédée.
Joseph a transmis ses savoirs en matière de pêche à l'ensemble de ses enfants. Il se souvient de son mode de vie d'autrefois : la manière dont les maisons étaient construites, les activités des habitants à la fin de l'année et la façon dont le chef de district exerçait sa fonction à cette époque.
Te mau rāve'a / Données techniques
Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : Tiare Tahauitu
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote : SEE0286 / VAT196
Maorora'a / Durée : 60 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1986
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen

