Ha'a-poto-ra'a-parau

Tē fa'ahiti nei 'o V. Tinorua i te tahi parau nō te 'ā'amu o te tahi manu 'o Keuru te i'oa, te mou'a nō Hotuparaoa, te tahi 'ā'amu nō te hō'ē vahine 'o Kia* te i'oa, nō Maupiha'a mai 'ōna i 'e tei tae i Maurua. Te tahi ato'a parau teie nō Hōkūle'a 'e nō nā ari'i to'o iva, nō roto mai teie mau parau i te hīmene heiva te 'itera'ahia e ana.
Tē fa'ahiti nei 'o T. Tinorua i te parau o te vāhi o te tāpūra'a pito o nā maeha'a i Ra'iātea, te parau o nā maeha'a nō Maupiti. I te tau mātāmua, 'ia haere ana'e tō Maupiti i Maupiha'a, e mea 'aravihi i te tere moana. E fa'ahitira'a i te tahi parau nō Terevari'i i reira e 'itehia ai te mau rapa i taua vāhi ra. 'Ua fa'a'amuhia o V. Tinorua i Porapora, 'o Faite te pū marae, te 'ōfa'i nō Pa'erere, e tū'ati i te 'ā'amu nō Teuru. Tē fa'ahiti nei 'ōna 'o T. Tinorua i te tahi parau nō Vaiahu, te pārahira'a o te ari'i vahine.
Tē fa'ahiti nei 'o V. Tinorua i te tahi parau nō Hi'omai nā na i 'ōfati i te heva ari'i i Maupiti, nō Namata ato'a.

Descriptif de l'interview

V. Tinorua évoque la légende de Keuru, le nom d'un oiseau, la montagne Hotuparaoa, ainsi qu'une légende relative à une femme nommée Kia de Maupiha'a, qui serait arrivée à Maurua. Elle fait également référence à Hōkūle'a et aux neuf rois, connaissances qu'elle tient du chant de juillet.
T. Tinorua mentionne le lieu de coupe du cordon ombilical des jumeaux situé à Ra'iātea et parle des jumeaux de Maupiti. Il rapporte que, par le passé, les habitants de Maupiti se rendaient à Maupiha'a en observant les étoiles et les repères, et qu’ils étaient habiles dans la navigation. Ses propos concernent également Terevari'i.
V. Tinorua a été élevé à Porapora, Faite constituait leur marae et la pierre Pa'erere était citée en lien avec la légende de Teuru. Elle évoque aussi Vaiahu et le siège de la cheffesse, ainsi que Hi'omai, qui avait rompu les deuils royaux à Maupiti, et rapporte des propos concernant Namata.

Te mau vāhi i fa'ahitihia / Lieux évoqués : Vaia'ahu, Mapu, Ta'akoi, Kiripoa, Hotuparaoa, Kerama'ura, Mihiapora, Vaiahu, Hurumanu, Maupiha'a, Maurua, Maupiti, Tereivarua, Rurutu, Pape'ete, Porapora, Taputapuātea, Opoa, Ra'iātea, Tuamotu, Hava'ī, Porapora, Tereva, Nunu'e, Pa'ere, Tefau, Pufau, Auiraroa, Vaitapu, Raroto'a, Vaiana, Honoava, Fareivi, Atipiti, Fa'anoa, Temoi, Vaitia, Pohiva, Vaitutaki, Fenua'ura, Ma'aro'aro, Manihi.

Te mau reo / Langues : Reo tahiti

Te ta’ata fa’ati’a / Récit de Hahine & Tane Tinorua

Tē fa'ahiti nei 'o Vahine Tinorua vetahi mau vāhi i Maupiti 'e te he'era'a te mou'a nō Teonetere i Huahine tāna i fa'aruru i terā ra tau.

Vahine Tinorua citait certains lieux de Maupiti et évoquait un glissement de la montagne Teonetere, qu'elle avait vécu à Huahine à l'époque.

Te mau rāve'a / Données techniques

Papa mātāmua / Support original : Cassette audio
Ta'ata-uiui / Collecteur : John Neuffer
Ta'ata pāpa'i parau / Rédacteur de la fiche : Fabiola Itchner
Tāpa'o-niu / Cote  : SEE0720 / VAT210
Maorora'a / Durée : 37 miniti / minutes
Matahiti huihuira'a / Année de collecte : 1987
Faufa'a ha'aputu nō / Fonds : PSPE – Programme de Sauvetage du Patrimoine Ethnographique
Te ha'a nūmerara'a 'e te fa'a'ohipara'a i te haruharura'a parau tumu / Numérisation et traitement de l'enregistrement original : Sacha Forlen