{"id":1101,"date":"2024-10-11T10:02:47","date_gmt":"2024-10-11T20:02:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=1101"},"modified":"2025-06-24T15:19:43","modified_gmt":"2025-06-25T01:19:43","slug":"te-taata-faatia-teivininui-natana-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2024\/10\/11\/te-taata-faatia-teivininui-natana-mare\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Teivininui Natana Mare I"},"content":{"rendered":"

\"Varo<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/strong><\/span><\/p>\n

Te '\u0101'ai n\u014d Huahine, te '\u0101'ai n\u014d Maeva, n\u0101 tama e vau. O Mata'irea te i'oa tahito n\u014d Huahine, o Mata'irea-nui \u0113 o Mata'irea-iti. O Atupi'i te i'oa tahito n\u014d te mata'eina'a o Maeva. Te ari'i n\u014d Maeva n\u014d roto mai ia Ama. Te '\u0101'ai n\u014d Hiro, te mau t\u0101pa'o \u014d te 'aito i Huahine. Te parau n\u014d Pi'i-horo. Te '\u0101'ai n\u014d te 'aito Pahero'o.<\/span><\/p>\n

R\u00e9sum\u00e9<\/span><\/strong><\/p>\n

La l\u00e9gende de Huahine et la l\u00e9gende de Maeva et de ses huit enfants. Mata'irea, ancien nom de Huahine, avec Mata'irea la grande et Mata'irea la petite. Atupi'i, ancien nom du district de Maeva. Le chef de Maeva est un descendant d\u2019Ama. La l\u00e9gende de Hiro, les marques laiss\u00e9es par ce guerrier sur l\u2019\u00eele de Huahine. Propos au sujet de Pi'i-horo. La l\u00e9gende du guerrier Pahero'o.<\/span><\/p>\n

Lieux \u00e9voqu\u00e9s \/ Te mau v\u0101hi i fa<\/strong>'<\/strong>ahitihia : <\/strong>Maeva, <\/strong>M\u0101r\u014d'\u0113, Ha'ap\u016b, Huahine, Tevaito'a 'Uturoa, Opoa, Rai\u2019\u0101tea, Porapora, Manihi.<\/span><\/p>\n

Teivininui Natana Mare e ta'ata tumu n\u014d Maeva i te fenua n\u014d Huahine.\u00a0 <\/span>
\nE uiuira'a mana'o tei tupu i Pape'ete (te aro\u0101 n\u014d Titioro) i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span><\/p>\n

Teivininui Natana MARE est originaire de Maeva sur l\u2019\u00eele de Huahine.<\/span>
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 Pape'ete (quartier de Titioro) sur l\u2019\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

Matahiti f\u0101naura'a n\u014d te ta'ata fa'ati'aAnn\u00e9e de naissance du t\u00e9moin :<\/strong> 1922.<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te fa'aipoipora'a. Le mariage.<\/span><\/strong><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>
\n