{"id":1150,"date":"2024-10-14T13:39:05","date_gmt":"2024-10-14T23:39:05","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=1150"},"modified":"2025-01-31T10:26:55","modified_gmt":"2025-01-31T20:26:55","slug":"te-taata-faatia-toarae-maitui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2024\/10\/14\/te-taata-faatia-toarae-maitui\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Toarae Maitui - I"},"content":{"rendered":"

\"Varo<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha<\/strong>'a-poto-ra<\/strong>'a-parau<\/strong><\/span><\/p>\n

Te '\u0101'ai n\u014d te Te-h\u0113-'ura n\u014d Vai'iha. Te '\u0101'ai n\u014d te vai Remuna. Te '\u0101'ai n\u014d Tahahumoana. Te parau n\u014d te marae Par\u0101oa, e marae f\u0113ti'i. Te ma'i rahi.<\/span><\/p>\n

R\u00e9sum\u00e9<\/span><\/strong><\/p>\n

La l\u00e9gende de Te-h\u0113-'ura, la chenille de Vai'iha ainsi que celle de la source de Remuna et la l\u00e9gende de Tahahumoana. Le r\u00e9cit du marae<\/em> familial de Par\u0101oa et l\u2019impact de la grippe espagnole de 1918.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s : <\/strong>Fare'\u014dfa'i, Tevairoa, Vaitomino, Ta'amaro, Airitai, Vaita, Puaiti, Hau'aro, Tefaraopara, Vai'iha, Mapuaura, Faratea, Raufau, Aratau, Tiute, Teumupua'a, Teorare, Fa'aone, Anapu, Maha'ena, Hitia'a, Pu'uru, Puna'auia, Orohena, Tahiti, Vaito'are, Teanaatu'u, Taha'a.<\/span><\/p>\n

E uiuira'a mana'o tei tupu i Fa'aone i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span>
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 Fa'aone sur l\u2019\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

01 - Te '\u0101'ai n\u014d te Te-h\u0113 -'ura n\u014d Vai'iha. Te ana o Fare'\u014dfa'i te v\u0101hi fa'aeara'a o te h\u0113. Te mau v\u0101hi e t\u016b'ati i te '\u0101'ai : o Tevairoa, o Vaitomino, o Ta'amaro, o Airitai, o Vaita, te '\u0101po'o i te pae pur\u016bmu i te mata'eina'a n\u014d Fa' Te vahine tei parauhia o Raure'a, e vahine hopu miti. Te 'aito n\u014d Maha'ena. Te mau to'a i topahia ai te i'oa o To'aioreiti 'e o To'aiorerahi i Anapu.
\n<\/span>La l\u00e9gende de Te-h\u0113-'ura, la chenille de Vai'iha. La grotte de Fare'\u014dfa'i, endroit o\u00f9 r\u00e9sidait la chenille. Les lieux rattach\u00e9s \u00e0 la l\u00e9gende : Tevairoa, Vaitomino, Ta'amaro, Airitai et la source de Vaita qui se trouvait au bord de la route dans le district de Fa'aone. La femme pr\u00e9nomm\u00e9e Raure'a, la surfeuse. Le guerrier de Maha'ena. Les noms donn\u00e9s aux deux hauts-fonds To'aioreiti et To'aiorerahi \u00e0 Anapu.<\/span><\/p><\/h2><\/span>

<\/div><\/div><\/div>
\n