{"id":1150,"date":"2024-10-14T13:39:05","date_gmt":"2024-10-14T23:39:05","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=1150"},"modified":"2025-06-25T12:54:38","modified_gmt":"2025-06-25T22:54:38","slug":"te-taata-faatia-toarae-maitui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2024\/10\/14\/te-taata-faatia-toarae-maitui\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Toarae Maitui - I"},"content":{"rendered":"

\"Varo<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha<\/strong>'a-poto-ra<\/strong>'a-parau<\/strong><\/span><\/p>\n

Te '\u0101'ai n\u014d te Te-h\u0113-'ura n\u014d Vai'iha. Te '\u0101'ai n\u014d te vai Remuna. Te '\u0101'ai n\u014d Tahahumoana. Te parau n\u014d te marae Par\u0101oa, e marae f\u0113ti'i. Te ma'i rahi.<\/span><\/p>\n

R\u00e9sum\u00e9<\/span><\/strong><\/p>\n

La l\u00e9gende de Te-h\u0113-'ura, la chenille de Vai'iha ainsi que celle de la source de Remuna et la l\u00e9gende de Tahahumoana. Le r\u00e9cit du marae<\/em> familial de Par\u0101oa et l\u2019impact de la grippe espagnole de 1918.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s : <\/strong>Fare'\u014dfa'i, Tevairoa, Vaitomino, Ta'amaro, Airitai, Vaita, Puaiti, Hau'aro, Tefaraopara, Vai'iha, Mapuaura, Faratea, Raufau, Aratau, Tiute, Teumupua'a, Teorare, Fa'aone, Anapu, Maha'ena, Hitia'a, Pu'uru, Puna'auia, Orohena, Tahiti, Vaito'are, Teanaatu'u, Taha'a.<\/span><\/p>\n

E uiuira'a mana'o tei tupu i Fa'aone i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span>
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 Fa'aone sur l\u2019\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

01 - Te '\u0101'ai n\u014d te Te-h\u0113 -'ura n\u014d Vai'iha. Te ana o Fare'\u014dfa'i te v\u0101hi fa'aeara'a o te h\u0113. Te mau v\u0101hi e t\u016b'ati i te '\u0101'ai : o Tevairoa, o Vaitomino, o Ta'amaro, o Airitai, o Vaita, te '\u0101po'o i te pae pur\u016bmu i te mata'eina'a n\u014d Fa' Te vahine tei parauhia o Raure'a, e vahine hopu miti. Te 'aito n\u014d Maha'ena. Te mau to'a i topahia ai te i'oa o To'aioreiti 'e o To'aiorerahi i Anapu.
\n<\/span><\/p>\n

La l\u00e9gende de Te-h\u0113-'ura, la chenille de Vai'iha. La grotte de Fare'\u014dfa'i, lieu o\u00f9 r\u00e9sidait la chenille. Les lieux associ\u00e9s \u00e0 la l\u00e9gende sont : Tevairoa, Vaitomino, Ta'amaro, Airitai et la source de Vaita situ\u00e9e au bord de la route dans le district de Fa'aone. Une femme nomm\u00e9e Raure'a, surfeuse y est mentionn\u00e9e ainsi que le guerrier de Maha'ena. Les noms donn\u00e9s aux deux hauts-fonds To'aioreiti et To'aiorerahi \u00e0 Anapu.<\/span><\/p><\/h2><\/span>

<\/div><\/div><\/div>
\n